Primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, se opune ideii de interzicere totală a sălilor de jocuri de noroc, în contextul în care tot mai multe administrații locale analizează măsuri radicale împotriva acestui fenomen. Edilul consideră că o astfel de decizie ar fi prea drastică și nu reprezintă o soluție eficientă pe termen lung.
Declarația vine după ce municipiul Slatina a devenit primul oraș din țară care a decis eliminarea completă a sălilor de jocuri de noroc, o măsură care va duce la închiderea treptată a zeci de locații, pe măsură ce expiră autorizațiile de funcționare.
„Veţi vedea un regulament cum nu aţi mai văzut. Toată lumea dă exemplul Slatinei. Eu nu o să iau niciodată exemplu de la Slatina pentru Vâlcea. Eu merg către Sibiu, către Cluj, care sunt oraşe care s-au dezvoltat şi oraşe care ştiu. Eu ştiu că îmi fac treaba aşa cum trebuie, dar în acelaşi timp sunt pus într-o situaţie extraordinar de delicată şi mă gândesc şi la zecile, sutele de locuri de muncă şi mă gândesc şi la cetăţeni. Deci trebuie să facem în aşa fel şi eu sunt convins că prin proiectul pe care-l vom face vom rezolva în mare parte. Nu o să fiţi mulţumiţi toţi, dar 80% cu siguranţă veţi fi mulţumiţi. Şi cetăţeni şi cei care lucraţi în acest domeniu. Trebuie să ne gândim la locurile de muncă, trebuie să ne gândim la spaţiile care rămân goale şi în acelaşi timp trebuie să ne gândim şi la copii, trebuie să ne gândim la locatari”, a spus edilul
CITESTE SI: Ministerul Mediului propune digitalizare și termene reduse pentru avize
În acest context, primarul susține că nu va urma același model, subliniind că este nevoie de o abordare mai echilibrată. Acesta consideră că interzicerea totală ar putea genera efecte negative, inclusiv pierderi economice și posibila mutare a activităților în zone necontrolate sau în mediul online.
De altfel, dezbaterea privind limitarea jocurilor de noroc a devenit tot mai intensă la nivel național, în condițiile în care autoritățile locale primesc mai multă autonomie în reglementarea acestor activități.
Criticii interdicțiilor totale atrag atenția că problema dependenței nu poate fi rezolvată exclusiv prin măsuri restrictive, ci necesită politici integrate, care să includă educație, prevenție și sprijin pentru persoanele afectate.
Pe de altă parte, susținătorii unor măsuri dure invocă impactul social al jocurilor de noroc, în special în rândul tinerilor, unde riscul de dependență este în creștere.
În acest moment, autoritățile locale din mai multe orașe analizează diferite variante, de la interzicerea completă până la mutarea sălilor în zone periferice sau limitarea accesului în apropierea școlilor.
Decizia finală în fiecare caz depinde de prioritățile comunității și de echilibrul dintre impactul social și cel economic al industriei jocurilor de noroc.
