După ani în care sporurile din sistemul public au devenit sinonime cu opacitatea, privilegiile și scandalurile repetate despre „venituri umflate” din bani publici, Guvernul vine acum cu o promisiune care ar putea schimba radical jocul: toate instituțiile publice vor fi obligate să publice salariile și sporurile angajaților de două ori pe an.
Proiectul noii legi a salarizării, pus în transparență publică, prevede ca fiecare instituție de stat să afișeze, atât pe site, cât și la sediu, lista completă a funcțiilor, salariilor de bază, sporurilor și a altor beneficii plătite din bani publici. Publicarea ar urma să se facă anual, la 30 aprilie și 31 octombrie.
Mai exact, românii ar putea vedea oficial:
- salariile de bază;
- sporurile acordate;
- valoarea brută a acestora;
- baza legală pentru fiecare spor;
- alte beneficii financiare sau în natură.
Măsura apare într-un moment în care opinia publică este deja iritată de avalanșa sporurilor din sistemul bugetar — de la sporuri pentru condiții vătămătoare până la bonusuri considerate absurde de mulți români care lucrează în mediul privat.
În ultimii ani, au existat instituții unde sporurile ajungeau să dubleze salariul de bază, în timp ce performanța administrației rămânea, pentru mulți cetățeni, aproape invizibilă.
Proiectul prevede și sancțiuni dure pentru șefii instituțiilor care nu respectă obligația de transparență. Amenzile pot ajunge între 20.000 și 30.000 de lei, iar verificările ar urma să fie făcute de Inspecția Muncii.
În paralel, noua lege a salarizării promite și reducerea drastică a numărului de sporuri existente în sistemul public. Potrivit variantelor aflate acum în dezbatere, 87 dintre cele 151 de tipuri de sporuri ar urma să dispară, iar plafonul total al acestora ar putea fi limitat la 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții.
Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru reforma aparatului bugetar și pentru respectarea jaloanelor din PNRR. În joc sunt sute de milioane de euro din fondurile europene pe care România riscă să le piardă dacă reforma salarizării nu este adoptată la timp.
Pentru mulți români însă, întrebarea rămâne aceeași: dacă transparența era atât de simplă, de ce a fost nevoie de ani întregi și de presiune publică pentru ca statul să spună oficial câți bani își plătește singur?
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
