Scandal politic după inaugurarea Cetății Rákóczi din Ghimeș. Investiție a Guvernului României inaugurată sub steaguri maghiare și schimb de replici între PSD, AUR și UDMR
Inaugurarea lucrărilor de reabilitare a Cetății Rákóczi din Ghimeș-Făget, județul Bacău, finanțate prin Compania Națională de Investiții cu peste 1,3 milioane de euro, a declanșat un nou conflict politic pe tema identității naționale și a relațiilor româno-maghiare. Evenimentul organizat la sfârșitul săptămânii a fost urmat de reacții dure venite din partea unor lideri politici din PSD, UDMR și AUR, care s-au acuzat reciproc de extremism, lipsă de loialitate față de statul român și manipulare naționalistă.
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a criticat modul în care a fost organizată inaugurarea obiectivului, susținând că la eveniment au lipsit complet simbolurile statului român, în condițiile în care investiția a fost realizată din fonduri publice românești.
„Cu greu putem găsi un afront mai mare adus imaginii noastre, ca români, mai ales în condițiile în care în imediata vecinătate a cetății au fluturat steaguri ale Ungariei sau ale Ținutului Secuiesc, o entitate politico-administrativă fictivă”, a declarat Dragoș Benea.
Acesta a afirmat că lipsa drapelului României și a însemnelor oficiale reprezintă „o formă grosolană de lipsă de loialitate față de România și Guvernul ei”, subliniind că proiectul a fost finanțat prin Compania Națională de Investiții.
Benea a comparat investiția de la Ghimeș cu alte obiective din județul Bacău aflate într-o stare avansată de degradare sau întârziate de ani de zile.
„În județul Bacău avem nenumărate obiective de importanță covârșitoare uitate în paragină, cum este Conacul Rosetti de la Căiuți sau clădirea istorică a Spitalului Județean de Urgență pe care CNI o ține de opt ani într-un interminabil șantier. Vorbim aici de pacienți, nu de nostalgii naționaliste împachetate populist”, a spus europarlamentarul PSD.
CITESTE SI: Bacău | Cetatea Rákóczi din Ghimeș, readusă la viață după restaurare
Acesta a avertizat și asupra efectelor politice pe care astfel de evenimente le pot produce în societate.
„Nu există un combustibil mai bun pentru extremism decât tipul de aroganță vădit de evenimentul de la Ghimeș, unde autoritățile au sfidat tocmai însemnele statului în slujba căruia au jurat că se află”, a afirmat Dragoș Benea.
Reacția sa a venit după ce deputatul AUR Dan Tănasă a criticat public reabilitarea Cetății Rákóczi, susținând că restaurarea unui fost punct de frontieră al Imperiului Austro-Ungar din bani publici românești reprezintă „o dovadă crasă de slugărnicie”.
„Să restaurezi Cetatea Rákóczi din județul Bacău, fost punct de frontieră a Imperiului Austro-Ungar, pe banii românilor, este semn de imbecilitate crasă, de trădare ordinară de țară”, a declarat Dan Tănasă.
Parlamentarul AUR a acuzat partidele aflate la guvernare că „slugăresc UDMR de 36 de ani” și a susținut că simbolurile românilor sunt ignorate în timp ce „simbolurile Ungariei Mari” sunt restaurate cu bani publici.
„Am ajuns ca un individ din UDMR să-mi dea mie lecții de toleranță. Mie, acasă la mine”, a spus Tănasă, într-un mesaj extrem de dur la adresa purtătorului de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, care l-a catalogat pe Dan Tănasă drept „șovin și grobian”.
„Ascultă aici, Dan Tănasă, șovinule și grobianule! Cetatea Rákóczi din Ghimeș-Făget nu este proprietatea ta privată, să decizi tu dacă va fi restaurată sau nu! Maghiarii din România sunt contribuabilii acestei țări, așa că au dreptul ca monumentele istorice aflate în regiunile în care trăiesc să fie renovate”, a transmis Csoma Botond.
Reprezentantul UDMR a susținut că monumentul are valoare istorică și culturală și a acuzat AUR că încearcă să transforme subiectul într-o temă de conflict etnic și politic.
„Vei ajunge oricum la groapa de gunoi a istoriei, unde te așteaptă ceilalți prieteni șovini ai tăi”, a mai spus liderul UDMR.
Scandalul reaprinde tensiunile politice și identitare din jurul simbolurilor istorice din Transilvania și din comunitățile mixte româno-maghiare. În centrul disputei se află nu doar restaurarea unui monument istoric, ci și tema sensibilă a raportării la trecutul austro-ungar, a utilizării simbolurilor naționale și a relației dintre autoritățile române și comunitatea maghiară.
Cetatea Rákóczi din Ghimeș-Făget reprezintă un fost punct de frontieră dintre Regatul Ungariei și Principatele Române, ulterior între Austro-Ungaria și România. Obiectivul a fost reabilitat printr-un proiect finanțat de Compania Națională de Investiții și introdus recent în circuitul turistic și public.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
