Parchetul General critică dur proiectul noii legi a salarizării: „Sunt afectate independența justiției și statutul procurorilor”
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o poziție oficială extrem de critică față de proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe 25 mai 2026. Reprezentanții Ministerului Public avertizează că prevederile propuse pot afecta grav statutul procurorilor, independența sistemului judiciar și funcționarea parchetelor și instanțelor din România.
În comunicatul transmis public, Parchetul General susține că noile măsuri privind salarizarea sunt „de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului”, prin diminuarea drepturilor salariale și afectarea garanțiilor financiare considerate esențiale pentru independența justiției.
Instituția atrage atenția că proiectul de lege contrazice chiar principiile enunțate în textul actului normativ, care prevede că salarizarea magistraților trebuie să asigure independența economică a acestora.
„Prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții”, susține Parchetul General.
Procurorii subliniază că independența justiției presupune nu doar garanții constituționale și profesionale, ci și existența unor venituri corespunzătoare responsabilităților și incompatibilităților specifice profesiei.
„Aceasta reprezintă o compensație a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror”, se arată în poziția oficială.
CITESTE SI: Cristina Chiriac, propusă procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Potrivit instituției, unele prevederi ale proiectului pot produce efecte absurde în sistemul judiciar, inclusiv situații în care promovarea într-un parchet superior ar putea conduce la scăderea veniturilor salariale.
„Unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale”, avertizează reprezentanții Ministerului Public.
Parchetul General consideră că aceste măsuri pot destabiliza întregul sistem judiciar, atât prin demotivarea procurorilor aflați deja în funcție, cât și prin reducerea atractivității profesiei pentru viitorii absolvenți de drept.
Un alt punct criticat este introducerea unei „diferențe salariale tranzitorii”, prevăzută în proiect pentru situațiile în care noile salarii ar fi mai mici decât cele existente în decembrie 2026. Procurorii susțin că această soluție este ambiguă și lipsită de predictibilitate.
„Instituirea unei diferențe salariale tranzitorii capătă valențele unui favor, fiind o noțiune ambiguă și lipsită de previzibilitate”, susține Parchetul General, care atrage atenția că nu este clar nici dacă acest drept va fi luat în calcul la stabilirea pensiei.
Instituția consideră deosebit de gravă situația procurorilor care vor intra în sistem după adoptarea noii legi, aceștia urmând să aibă venituri semnificativ mai mici decât colegii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.
În contextul deficitului de personal și al volumului mare de activitate din sistemul judiciar, Parchetul General avertizează că proiectul poate accelera plecările din magistratură și poate afecta capacitatea sistemului de a funcționa eficient.
„Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului”, se mai arată în comunicat.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție anunță că se alătură poziției exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii și solicită ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să fie consultați în cadrul dezbaterilor privind noua lege a salarizării.
Reprezentanții Ministerului Public susțin că orice modificare a salarizării magistraților trebuie făcută doar în urma unei analize aprofundate care să țină cont de condițiile reale de muncă, volumul activității și regimul strict de incompatibilități și interdicții aplicabil procurorilor și judecătorilor.
