ANAF a descoperit venituri nejustificate de sute de milioane de lei la persoane fizice. Peste 1.100 de controale fiscale în ultimul an
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a desfășurat, în perioada iulie 2025 – mai 2026, cea mai amplă campanie de verificare a situației fiscale a persoanelor fizice din ultimii ani, în urma căreia au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și măsuri asigurătorii în valoare de peste 123 de milioane de lei.
Potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor, inspectorii fiscali au efectuat 1.102 acțiuni de control care au vizat persoane fizice ce nu au putut justifica proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții, investiții ori depuneri bancare.
Creanțe suplimentare de peste 540 de milioane de lei
În urma controalelor desfășurate de structurile ANAF cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 540.243.299 de lei. Totodată, autoritățile au dispus măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei pentru recuperarea sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunile de control au vizat în principal situațiile în care exista o diferență semnificativă între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale persoanelor verificate.
Potrivit ANAF, cele mai frecvente situații identificate au fost legate de lipsa documentelor care să justifice sursa fondurilor utilizate pentru diverse operațiuni financiare.
Printre principalele constatări ale inspectorilor se numără:
- depuneri de numerar în conturile bancare personale sau ale firmelor în care persoanele verificate dețineau participații;
- utilizarea unor sume importante în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile;
- creditări acordate societăților comerciale;
- majorări de capital social;
- declararea unor dețineri de numerar în țară sau în străinătate fără documente justificative;
- invocarea unor venituri obținute în străinătate care nu au putut fi confirmate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din alte state.
În numeroase cazuri, contribuabilii au susținut că banii proveneau din economii păstrate în numerar, din venituri realizate în afara țării sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute cu documente și dovezi care să demonstreze proveniența, valoarea și existența efectivă a fondurilor.
Alexandru Nazare: „Instrumentele digitale produc efecte concrete”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că rezultatele obținute demonstrează eficiența mecanismelor moderne de analiză de risc utilizate de ANAF.
„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul Finanțelor.
Probleme de trasabilitate a fondurilor
Analizele efectuate de inspectorii fiscali au evidențiat și numeroase situații în care fondurile declarate nu puteau fi urmărite sau justificate.
În unele cazuri, persoanele indicate drept sursă a sumelor nu dispuneau de resursele financiare necesare pentru a acorda respectivele împrumuturi sau transferuri. În alte situații, nu existau documente care să demonstreze circuitul banilor și proveniența acestora.
Ca urmare, ANAF a recalculat situația fiscală reală a contribuabililor și a stabilit obligații fiscale suplimentare către bugetul de stat.
Venituri nedeclarate descoperite de ANAF
Pe lângă sumele fără sursă justificată, inspectorii au identificat și venituri cu proveniență clară care nu fuseseră declarate autorităților fiscale.
Printre acestea se numără:
- venituri din cedarea folosinței bunurilor;
- venituri din activități independente;
- câștiguri rezultate din transferul titlurilor de valoare;
- venituri obținute din străinătate;
- alte categorii de venituri supuse impozitării.
Cele mai mari creanțe fiscale stabilite
În perioada iulie 2025 – mai 2026, cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare stabilite de ANAF au fost:
- 23.075.130 lei – AJFP Prahova;
- 22.538.669 lei – Serviciul Verificări Fiscale București;
- 21.580.410 lei – Serviciul Verificări Fiscale București.
Numai în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere și a stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 54.636.713 lei.
Cele mai mari sume stabilite în luna mai au fost:
- 10.978.817 lei – Serviciul Verificări Fiscale Iași;
- 5.847.184 lei – AJFP Alba;
- 3.950.297 lei – AJFP Gorj.
ANAF mizează pe conformarea voluntară
Reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală au transmis că obiectivul principal rămâne creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor și respectarea obligațiilor fiscale.
Instituția atrage atenția că persoanele fizice au obligația de a declara corect veniturile realizate și de a putea justifica proveniența fondurilor utilizate pentru investiții, achiziții sau alte operațiuni financiare. Totodată, ANAF anunță că va continua acțiunile de verificare fiscală bazate pe analiza de risc și pe utilizarea instrumentelor digitale pentru identificarea situațiilor în care există suspiciuni privind venituri nedeclarate sau nejustificate.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
