Agenția Națională de Administrare Fiscală a intensificat verificările privind persoanele care dețin bunuri și active ce nu pot fi justificate prin veniturile declarate. În urma controalelor desfășurate în ultimii ani, inspectorii au stabilit obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și sume de bani în valoare de aproximativ 123 de milioane de lei.
Potrivit datelor ANAF, peste 1.100 de persoane au fost supuse verificărilor privind situația fiscală personală. Inspectorii au analizat diferențele dintre veniturile declarate și averea acumulată în ultimii cinci ani, verificând inclusiv tranzacțiile bancare, împrumuturile acordate propriilor firme și alte surse de finanțare.
Printre cele mai importante cazuri identificate se numără trei dosare în care au fost calculate obligații fiscale suplimentare de peste 20 de milioane de lei. Cel mai mare prejudiciu estimat a fost înregistrat în județul Prahova, unde suma stabilită depășește 23 de milioane de lei. Alte două cazuri vizează persoane din București, care au raportat venituri totale de peste 200 de milioane de lei.
Inspectorii fiscali au descoperit și investiții importante realizate fără documente care să ateste proveniența fondurilor. Într-unul dintre cazuri, o persoană a achiziționat o clinică medicală veche din Capitală și a investit sume considerabile în modernizarea acesteia, de la renovarea completă a clădirii până la dotarea cu aparatură medicală nouă. Verificările au arătat că finanțarea a provenit din depuneri de numerar în conturi bancare, însă proprietarul nu a putut prezenta documente justificative pentru proveniența banilor.
Un alt caz analizat de ANAF privește achiziția a două blocuri aflate aproape de finalizarea construcției, după retragerea dezvoltatorului inițial din proiect. Noul investitor a finanțat lucrările necesare pentru finalizare, însă nu a reușit să demonstreze sursa fondurilor utilizate.
Specialiștii fiscali susțin că o parte dintre sumele investigate ar putea proveni din activități de evaziune fiscală. În numeroase situații, banii au fost direcționați către investiții considerate sigure, precum titluri de stat, participații în companii, fonduri de investiții, proprietăți imobiliare sau autoturisme de lux.
Persoanele verificate au invocat, în unele cazuri, economii acumulate de-a lungul timpului, venituri obținute în străinătate sau sume primite de la rude și prieteni. Totuși, potrivit ANAF, lipsa documentelor justificative a făcut imposibilă confirmarea acestor explicații.
