Curtea de Apel București a decis revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Viorel Pașca și al altor patru membri ai familiei sale, cercetați în dosarul privind azilele ilegale din județul Bihor. Hotărârea este definitivă și înlătură toate obligațiile impuse anterior prin măsura preventivă.
Decizia vine după ce procurorii DIICOT au contestat hotărârea Tribunalului București, care respinsese propunerea de arestare preventivă și dispusese cercetarea lui Viorel Pașca sub control judiciar. Curtea de Apel a analizat contestația și a decis nu doar să respingă solicitarea de arestare, ci și să revoce măsura controlului judiciar.
„Respinge ca nefondată contestaţia formulată de DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Admite contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti. Desfiinţează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând: Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT cu privire la inculpaţii (…). Înlătură dispoziţia privind luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpaţii (…). Definitivă„, se arată în decizia CAB.
Viorel Pașca este anchetat de DIICOT într-un dosar care vizează funcționarea unor centre de îngrijire pentru persoane vulnerabile din județul Bihor. Procurorii susțin că în aceste locații ar fi fost adăpostite sute de persoane în condiții improprii și fără autorizațiile prevăzute de lege. Ancheta este în desfășurare și vizează mai multe infracțiuni, iar cercetările continuă.
Judecătoarea de la Tribunalul Bucureşti care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă, menţionează în motivarea deciziei că azilele din Bihor funcţionau ilegal, dar consideră că în acele spaţii condiţiile de cazare, igienă şi curăţenie erau „corespunzătoare”. De asemenea, ea susţine că alternativa la azilele administrate de Viorel Paşca era „revenirea în stradă a bolnavilor”.
„Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate„, se arată în motivarea întocmită de magistrat.
Potrivit judecătoarei, din declaraţiile martorilor şi ale beneficiarilor rezultă că persoanele decedate erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare constatării decesului şi organizării înmormântării în cimitirul greco-catolic, „împrejurare care, deşi nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaţilor pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonaţi după deces„, informeaza StirileProtv.ro
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
