Continuă marea aventură a tomberonului digitalizat de la Iași: cardul există, insula există, gunoiul mai așteaptă
La Iași, gunoiul a intrat în era digitală. Sau cel puțin aceasta este intenția. Cele 150 de „insule ecologice digitalizate” au fost cumpărate, containerele sunt la locul lor, cardurile există, aplicația informatică există, dar, ca într-un veritabil proiect administrativ românesc, mai lipsește un mic detaliu: să fie clar cine face ce.
Primăria Iași vine cu noi explicații după ce, în ultimele zile, au apărut dispute și speculații privind funcționarea sistemului. Potrivit municipalității, cele 150 de ansambluri supraterane au fost achiziționate centralizat de Ministerul Mediului de la SC AX Perpetuum SA.
Scopul proiectului este unul cât se poate de modern: celebrul principiu „plătești cât arunci”. Cu alte cuvinte, fiecare ieșean ar urma să plătească în funcție de cantitatea de gunoi pe care o produce.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, fiecare apartament trebuie să aibă un card personalizat. Cardul este asociat unui apartament și unei singure insule ecologice, iar utilizatorul poate arunca gunoiul doar acolo. Astfel, sistemul ar trebui să știe cine a deschis containerul, ce a aruncat și, eventual, cât a aruncat.
Sună simplu. În realitate, însă, lucrurile par să fie ceva mai complicate.
Cine leagă cardul de cetățean? Misterul care a blocat gunoiul digital
Primăria spune că, potrivit caietului de sarcini, firma contractată trebuie să introducă în aplicație codurile interne și numerele seriale ale cardurilor.
Problema este că mai trebuie făcută și asocierea dintre card și utilizator. Adică cineva trebuie să spună că acel card îi aparține lui Ion Popescu de la apartamentul 15 și că Ion Popescu are voie să arunce gunoiul la insula numărul 37.
CITESTE SI: Furnizorul sistemului digitalizat de colectare a deșeurilor, precizări despre eco-insulele din Iași
Iar aici începe aventura birocratică. Primăria Iași consideră că această operațiune ar trebui făcută tot de furnizor. Pentru a afla exact cine trebuie să facă acest lucru, municipalitatea a trimis o adresă Ministerului Mediului.
Cu alte cuvinte, înainte să știm cine aruncă gunoiul, trebuie să aflăm cine are voie să spună cine aruncă gunoiul.
Și pentru că vorbim despre date personale, lucrurile trebuie clarificate cu mare atenție. Altfel, riscăm ca un proiect finanțat din bani publici să ajungă într-o situație și mai complicată decât este deja.
Povestea devine și mai interesantă când intră în scenă finanțarea. Proiectul a fost inițial finanțat prin PNRR, cu o sumă totală de 24,2 milioane de lei, însă ulterior a fost preluat pentru finanțare prin Fondul de Mediu.
Potrivit Primăriei, actul adițional privind schimbarea sursei de finanțare a fost semnat abia săptămâna trecută.
Așadar, avem containere, avem carduri, avem aplicație, avem bani, avem schimbări de finanțare și avem o adresă trimisă la București pentru a afla cine trebuie să asocieze cardul cu cetățeanul. Mai avem nevoie doar de gunoi.
Chirica: „Proiect chinuit”
Primarul Mihai Chirica nu s-a ferit să critice modul în care a fost gestionat proiectul, pe care l-a descris drept unul „întârziat”, cu „numeroase schimbări” și „multe neclarități”.
Edilul a catalogat proiectul drept unul „de-a dreptul chinuit” și a cerut autorităților centrale să găsească soluții pentru blocajele existente.
În același timp, Mihai Chirica a lansat și o ironie la adresa ministrului interimar al Mediului. „În ceea ce o privește pe doamna ministru interimar al Mediului, sper ca, după interminabilele ședințe foto prin pădurile României, să mai treacă și pe la minister, poate reușește să salveze măcar alți bani europeni, dacă pe cei din Planul Național de Redresare și Reziliență i-a pierdut deja”, a declarat primarul Mihai Chirica.
Până atunci, la Iași, digitalizarea gunoiului pare să fi ajuns într-un punct în care tehnologia este pregătită, containerele sunt pregătite, cardurile sunt pregătite, dar birocrația încă își caută parola de acces.
Iar dacă principiul „plătești cât arunci” va funcționa, rămâne de văzut. Deocamdată, administrația pare să fi inventat un principiu nou: „aștepți cât se clarifică”.
Furnizorul sistemului digitalizat de colectare a deșeurilor, precizări despre eco-insulele din Iași
Furnizorul platformei software care gestionează sistemul a transmis ieri redactiei Alo Romania, un drept la replică în urma materialelor de presă publicate pe tema funcționării acestora.
În materialele publicate anterior de Alo România, a fost prezentată situația eco-insulelor digitalizate din municipiu, care, deși sunt montate și recepționate, nu sunt utilizate în prezent de cetățeni. Primăria Iași a susținut că punerea în funcțiune a sistemului este blocată de o problemă care ar ține de Ministerul Mediului.
Furnizorul platformei software respinge însă această explicație și afirmă că sistemul informatic este complet funcțional și că, din punct de vedere tehnic, nu există niciun blocaj care să împiedice utilizarea eco-insulelor.
Potrivit dreptului la replică transmis în urma materialelor de presă, platforma software utilizată pentru administrarea eco-insulelor digitalizate funcționează în parametri normali.
Furnizorul invocă, în acest sens, datele existente la nivel național: în platformă sunt înrolate aproximativ 3.300 de eco-insule, dintre care 1.600 sunt utilizate de cetățeni. De asemenea, sistemul ar avea peste 155.000 de utilizatori unici înregistrați și ar fi înregistrat mai mult de 11 milioane de colectări.
„Platforma software utilizată în cadrul sistemului de eco-insule digitalizate este funcțională și, din punct de vedere tehnic, nu există niciun blocaj al aplicației care să împiedice funcționarea eco-insulelor digitalizate”, se arată în dreptul la replică transmis de Ax Perpetuum și Techbolide.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
