Sindicatele: Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național critică dur noua variantă a proiectului Legii salarizării și susțin că documentul nu reușește să corecteze dezechilibrele existente în sistemul bugetar.
Sindicaliștii reclamă atât prevederile proiectului, cât și modul în care acesta a fost elaborat și supus consultării publice. În opinia lor, noua formă a legii riscă să genereze noi diferențe între categorii de angajați și să afecteze puterea de cumpărare a salariaților.
Sindicatele contestă valoarea de referință din noua lege a salarizării
Unul dintre principalele puncte criticate de cele cinci confederații sindicale este reducerea valorii de referință utilizate la construirea grilelor de salarizare.
Aceasta ar urma să scadă de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele susțin că valoarea de referință ar trebui să fie raportată la salariul minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.
Reprezentanții angajaților avertizează că diminuarea acestui reper, în condițiile în care anumite majorări salariale nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani, transferă efectele măsurilor de austeritate asupra salariaților.
Plafonarea sporurilor, o altă problemă reclamată de sindicaliști
Confederațiile sindicale critică și prevederea referitoare la plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile.
Sindicaliștii susțin că modul de calcul propus, inclusiv raportarea la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, ar putea conduce la situații în care drepturi salariale deja recunoscute prin lege să nu mai poată fi acordate integral.
În acest context, sindicatele consideră că noua lege a salarizării nu oferă o soluție clară pentru eliminarea diferențelor existente între categoriile de angajați din sectorul public.
Sindicatele acuză lipsa unui dialog social real
Un alt punct important din poziția comună a celor cinci confederații îl reprezintă procedura prin care proiectul a fost transmis pentru consultare.
Sindicaliștii susțin că documentul a fost pus la dispoziție cu întârziere, iar timpul acordat pentru analiză și formularea observațiilor a fost prea scurt.
În opinia lor, o reformă care vizează peste un milion de angajați din sectorul public nu poate fi adoptată în grabă și fără negocieri consistente cu organizațiile sindicale.
Confederațiile afirmă că o consultare formală, desfășurată într-un interval foarte scurt, nu poate fi considerată un dialog social autentic.
Critici și la adresa Guvernului
Cele cinci confederații sindicale contestă inclusiv capacitatea unui Guvern demis de a negocia și stabili viitorul sistemului de salarizare din sectorul public.
Sindicaliștii consideră că o asemenea reformă, cu efecte asupra veniturilor a peste un milion de salariați, ar trebui decisă de un Executiv care dispune de un mandat politic deplin și în urma unor negocieri reale cu partenerii sociali.
Noua Lege a salarizării rămâne astfel un subiect controversat, după ce prima variantă a proiectului a generat, la rândul său, nemulțumiri în rândul mai multor categorii de angajați.
Cele cinci confederații – Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și Blocul Național Sindical – solicită, în esență, o reformă care să reducă inechitățile, să protejeze puterea de cumpărare și să fie elaborată printr-un dialog social real.
