Lucian Pahonțu, prima reacție după acuzațiile privind Revoluția și Mineriada: „Nu am desfășurat activități de poliție politică”

Lucian Pahonțu, prima reacție după acuzațiile privind Revoluția și Mineriada: „Nu am desfășurat activități de poliție politică”

Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, a reacționat public la acuzațiile apărute în ultimele zile cu privire la presupusa sa implicare în reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 și în violențele din timpul protestelor din Piața Universității, în iunie 1990.

Pahonțu respinge acuzațiile și susține că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate în categoria „poliției politice”. El afirmă că verificările efectuate de instituțiile abilitate, inclusiv cele ale CNSAS, vor putea clarifica situația.

Pahonțu neagă implicarea în represiunea din 1989 și 1990

Într-un punct de vedere transmis luni, șeful SPP afirmă că acuzațiile care îl vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament. El respinge în mod categoric orice implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor din 21 și 22 decembrie 1989, precum și în acțiunile împotriva protestatarilor din Piața Universității din 13-14 iunie 1990.

Lucian Pahonțu susține că în decembrie 1989 se afla în București în calitate de militar și că unitatea din care făcea parte nu a ajuns la baricada de la Intercontinental. Potrivit explicațiilor sale, nu a intrat în contact direct cu manifestanții și nu a participat la acțiuni de reprimare.

În ceea ce privește evenimentele din iunie 1990, Pahonțu neagă, de asemenea, că ar fi participat la violențele îndreptate împotriva protestatarilor.

Cere clarificarea situației prin verificările CNSAS

Pahonțu invocă verificările efectuate de-a lungul timpului de instituțiile abilitate și afirmă că eventualele acuzații grave ar fi trebuit să fie identificate și sancționate dacă ar fi fost confirmate de probe.

El își exprimă speranța că verificările CNSAS vor lămuri definitiv aspectele legate de trecutul său și spune că dorește ca acuzațiile care îi afectează imaginea și cariera militară să fie clarificate cât mai rapid.

Tema verificării lui Lucian Pahonțu de către CNSAS este însă mai veche. Potrivit informațiilor publicate recent, instituția a început verificările încă din 2008, în urma unei solicitări depuse de o persoană fizică. Procedura nu a fost finalizată, iar CNSAS a continuat să solicite documente inclusiv în 2026.

Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat recent că în cazul lui Pahonțu există documente relevante aflate în arhivele Jandarmeriei, unele dintre acestea fiind păstrate sub regim de secretizare.

„Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise”

În reacția sa, Lucian Pahonțu afirmă că evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 reprezintă momente care încă au nevoie de clarificări.

Șeful SPP susține că oamenii care au murit sau au fost răniți, familiile acestora și societatea românească au dreptul să afle adevărul despre acele evenimente. În același timp, el spune că persoanele care ocupă funcții publice importante trebuie să poată răspunde întrebărilor referitoare la propriul trecut.

Acesta a rememorat momentul 21 decembrie 1989.

”În jurul orei 20:00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii (denumită în prezent Casa Presei Libere); în jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din faţa restaurantului Cina şi, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 02:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unităţii, în care am rămas, în repaos, până în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecţia cu strada Academiei (denumire păstrată şi în prezent), fără a avea asupra noastră muniţia care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă. În faţa dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată şi în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliţie. În faţa acestora, la alţi 150 metri, pe trotuarul de la ieşirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naţionale. În faţa lor, pe bulevard, erau staţionate blindate şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecţia străzilor 13 Decembrie şi Academiei, nici eu şi nici militarii aflaţi în subordinea mea nu ne-am modificat poziţia şi nu am avut vreun contact direct cu revoluţionarii”, arată şeful SPP.

Pahonțu susține că își asumă verificarea faptelor și că documentele existente în arhive pot lămuri acuzațiile care i-au fost aduse.

Acuzațiile la adresa lui Lucian Pahonțu au readus în atenție trecutul militar al actualului șef al SPP și rolul structurilor din care acesta făcea parte în perioada Revoluției și a Mineriadei.

Pahonțu a fost numit la conducerea SPP în 2005 și ocupă funcția de peste două decenii. În contextul actualelor dezvăluiri, au apărut și întrebări legate de procedura prin care a fost verificat înainte de numirea în funcție. Potrivit unor informații publicate recent, în 2008 nu ar fi depus declarația pe propria răspundere privind colaborarea cu fosta Securitate, iar verificarea CNSAS a fost inițiată în urma unei cereri individuale.

Până la finalizarea verificărilor și analizarea documentelor relevante, acuzațiile și dezmințirile reprezintă pozițiile părților implicate. O eventuală concluzie oficială privind colaborarea cu Securitatea sau desfășurarea unor activități de poliție politică aparține instituțiilor competente, în baza documentelor și probelor pe care acestea le analizează.

Lucian Pahonțu spune că așteaptă ca aceste verificări să stabilească situația și să clarifice public acuzațiile care îi vizează trecutul.