Clujul construiește, Iașul cu machetele: Boc finalizează proiecte, Chirica taie panglici la investițiile privaților
Imaginea ultimelor zile este greu de ignorat: la Cluj-Napoca, administrația lui Emil Boc anunță proiect după proiect ajuns la final. Numai în această perioadă au fost inaugurate obiective importante, de la liceul și sala de sport din HUB-ul educațional Borhanci până la lucrările de pe drumul dintre Cluj și Florești.
La Iași, în schimb, administrația lui Mihai Chirica pare să fi transformat dezvoltarea orașului într-un spectacol al machetelor, prezentărilor și panglicilor. Tot mai des, primarul apare la inaugurarea unor investiții realizate de mediul privat, în timp ce proiectele publice majore ale municipalității rămân blocate, întârziate sau la stadiul de promisiune. Astazi, edilul iesean a fost la inaungurarea magazinului Primark iar cu două săptămâni in urmă la o pasarelă construită de Kaufland.
Diferența este una de abordare: un oraș își măsoară administrația în proiecte finalizate, celălalt riscă să și-o măsoare în machete, conferințe și fotografii de la inaugurări.
Val de inaugurări la Cluj Napoca
În ultimele zile, Emil Boc a inaugurat mai multe proiecte, realizate din diverse surse de finanțare. Ieri s-a finalizat Tronsonul 1 Cluj – Florești al Centurii Metropolitane, o investiție de 23 de milioane de euro ce include extinderea de la 4 la 6 benzi de circulație, 3,5 km de bandă dedicată pentru transportul în comun și salvări, piste de biciclete, pasaj de 58 m pentru girația în zona Spitalului Regional de Urgență, pasaj pietonal și pentru biciclete între Metro și Vivo.
Cea mai aglomerată ruta de transport din România, Cluj – Florești, este acum mai eficientă. Spre exemplu, timpul de parcurs cu autobuzul între stația Oncos din Florești și stația Taberei din Cluj-Napoca scade de la aproximativ 23 de minute la 8 minute.
În urmă cu două zile, Primăria Cluj-Napoca a finalizat în cartierul Borhanci un nou liceu pentru 360 de elevi și o sală de sport modernă, investiția de 8,4 milioane de euro fiind realizată cu fonduri europene prin PNRR.
Noul liceu din cartierul Borhanci are o suprafață utilă de 3.482,71 mp și o capacitate maximă de 360 de elevi. Clădirea este adaptată persoanelor cu dizabilități și cuprinde 12 săli de clasă, 6 cabinete de limbi străine, 3 laboratoare, o bibliotecă cu sală de lectură, o sală multifuncțională cu o capacitate de 122 de persoane, o sală de mese cu oficiu, o zonă administrativă, precum și o zonă destinată cabinetelor medicale și spațiilor anexe.
Tot cu două zile în urmă a fost inaugurat primul muzeu construit de la zero după Revoluție, la Cluj, Florești. Investiția de aproape 30 milioane euro a fost realizata din fonduri europene și bugetul de stat.
Pe 29 august, la Cluj-Napoca a fost inaugurat Centrul de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură medicală realizate în România în ultimii 50 de ani după o investiție de 50 milioane de euro.
Tot la finalul lunii august, Emil Boc a anunțat că lucrările la o nouă creșă în cartierul Iris sunt aproape finalizate. „Creșa este construită în regim public-privat. În cadrul dezvoltării ansamblului NOROC, constructorul are, conform condițiilor stabilite de Primărie, obligația de a construi atât școala, cât și creșa. Școala a fost deja dată în folosință, iar creșa va fi preluată în domeniul public și repartizată clujenilor. La parter sunt amenajate 3 săli de grupă, dormitoare, vestiare, zone de igienă, cabinet medical și spații tehnice, iar etajul este destinat funcțiunilor administrative. Clădirea este realizată conform standardelor NZEB și este dotată cu panouri fotovoltaice de 12 kW, pompe de căldură inteligente, încălzire în pardoseală, ventilație cu recuperare de căldură, sisteme Smart, control acces, supraveghere video și protecție antiincendiu”, a precizat Emil Boc.
Pe 25 august, Emil Boc a prezentat cele 40 de autobuze electrice articulate noi, puse în circulație la Cluj-Napoca. Investiția se ridică la 34 milioane euro din fonduri europene și de la bugetul local.
Acestea sunt doar o parte dintre ultimele proiecte finalizate. La Cluj-Napoca alte proiecte publice de sute de milioane de euro sunt în șantier sau ajung deja la finalizare: metrou, tren metropolitan, centură metropolitană, spital regional, școli, creșe, constructie de pasaje și parkinguri, infrastructură pentru transportul electric etc
Din 2015, Mihai Chirica îi îmbată pe ieșeni cu promisiuni
La Iași, administrația condusă de Mihai Chirica se confruntă cu o listă lungă de proiecte promise, anunțate sau pregătite de-a lungul anilor, dar care nu au reușit să se transforme în investiții majore finalizate. Trenul metropolitan, prezentat încă din 2021 drept una dintre soluțiile pentru traficul tot mai aglomerat din zona metropolitană, este unul dintre cele mai cunoscute exemple. În 2026, proiectul se află încă în etapa de pregătire pentru finanțare, municipalitatea aprobând documentația pentru o investiție estimată la peste 1,26 miliarde de lei cu TVA.
Pe lista marilor proiecte care au întârziat ani de zile se află și noul Stadion Municipal „Regele Ferdinand I”, unul dintre cele zece proiecte prioritare asumate de administrația Chirica pentru actualul mandat. În aceeași categorie intră Sala Polivalentă „Regina Maria”, promisă de ani de zile, Pasajul Podu Roș, extinderea transportului public către zona Fortus, modernizarea și relocarea depourilor CTP, precum și dezvoltarea rețelei de troleibuze. Chiar raportul de activitate al primarului pentru 2024 le enumera printre prioritățile administrației.
Problemele nu se opresc aici. Au fost anunțate proiecte pentru extinderea rețelei de tramvai către Tomești, Holboca și Dancu, pentru tronsonul Dacia–ERA, pentru modernizarea și digitalizarea a sute de stații de transport public, precum și pentru construirea unor parcări Park&Ride la intrările în oraș și a unor parcări subterane. La acestea se adaugă infrastructura pentru biciclete, despre care municipalitatea vorbește de ani de zile, dar care nu a ajuns să ofere Iașului o rețea coerentă capabilă să reprezinte o alternativă reală la traficul auto.
Un alt reproș care poate fi adus administrației este legat de capacitatea de a transforma oportunitățile de finanțare în proiecte strategice pentru oraș. Primăria susține că Iașul a atras prin PNRR aproximativ 133 de milioane de euro pentru 25 de proiecte, bani care au finanțat, între altele, tramvaie și autobuze electrice, locuințe pentru tineri, reabilitarea unor școli și dotarea unităților de învățământ.
Dar tocmai aici apare întrebarea politică: cât din energia administrației a fost concentrată pe proiectele care schimbă structural orașul și cât pe proiecte punctuale, ușor de prezentat public? Un oraș care se dezvoltă rapid are nevoie de soluții pentru mobilitate, infrastructură sportivă, transport metropolitan, descongestionarea traficului și dezvoltarea marilor zone urbane nu doar de investiții izolate.
Iar lista proiectelor care așteaptă de ani de zile este greu de ignorat: tren metropolitan, stadion nou, sală polivalentă, Pasajul Podu Roș, extinderi de tramvai, troleibuze, Park&Ride, piste de biciclete, modernizarea depourilor și infrastructura de transport către zonele metropolitane.
În final, problema Iașului nu este că nu există proiecte pe hârtie. Problema este distanța dintre proiectul anunțat și proiectul construit. Iar după ani de administrație Chirica, ieșenii au dreptul să întrebe câte dintre marile promisiuni ale municipalității au devenit, efectiv, infrastructură funcțională.
De 11 ani, Chirica tot acuză criteriile politice desi are 5 ani de PSD și 6 ani de PNL. Cât de mult se zbate, de fapt, pentru banii Iașului?
Mihai Chirica a susținut în repetate rânduri că Primăria Iași a solicitat sprijinul Guvernului pentru proiectele majore ale orașului și că distribuirea banilor publici ar fi influențată de criterii politice. Asta deși, PNL si PSD au guvernat împreună iar Chirica a fost membru în ambele partide. Primarul a vorbit inclusiv despre diferențele de tratament dintre marile orașe și a dat Oradea drept exemplu atunci când a criticat politica de reducere a deficitului bugetar.
Numai că aici apare o întrebare incomodă pentru administrația ieșeană: cât de insistent este, în realitate, primarul Iașului atunci când vine vorba despre obținerea banilor de la București?
Pentru proiectele strategice ale unui oraș nu este suficient să trimiți adrese către ministere și să reclami ulterior că Guvernul nu finanțează Iașul. Este nevoie de prezență politică, negocieri, întâlniri repetate cu miniștri, secretari de stat și premieri, construirea unor alianțe și, mai ales, de capacitatea de a transforma proiectele locale în priorități naționale.
Este exact genul de demers pe care Emil Boc îl practică în mod constant pentru Cluj. În 2026, de exemplu, Boc s-a întâlnit direct cu premierul Ilie Bolojan pentru a discuta probleme concrete legate de proiectele municipiului și finanțarea acestora. În cazul trenului metropolitan, proiect de aproximativ 1,4 miliarde de lei, administrația clujeană a ajuns în 2026 la semnarea contractului.
La Iași, discursul public al lui Chirica este adesea centrat pe faptul că Bucureștiul nu dă suficienți bani. Mult mai puțin se vede însă o ofensivă politică de aceeași amploare pentru obținerea acestor finanțări. Iar aici este o problemă care nu poate fi pusă exclusiv în cârca Guvernului.
Mai există și o altă vulnerabilitate: poziția lui Chirica în propriul partid nu pare să-i ofere aceeași forță de negociere la nivel național. În iulie 2026, chiar în interiorul PNL, primarul Iașului a intrat într-un schimb dur de replici cu deputatul Alexandru Muraru, acesta acuzând administrația ieșeană de lipsă de direcție și viziune.
Așadar, este legitim ca Mihai Chirica să ceară Guvernului bani pentru Iași și să reclame eventualele diferențe de tratament. Dar este la fel de legitim ca ieșenii să întrebe dacă primarul a făcut tot ceea ce putea face politic și administrativ pentru ca proiectele orașului să ajungă pe lista priorităților naționale.
Pentru că un primar nu este doar administratorul unui buget local. Pentru marile investiții, el trebuie să fie și principalul lobbyist al propriului oraș.
Iar în cazul Iașului, problema nu este doar câți bani nu vin de la București. Problema este și câtă presiune politică pune administrația locală pentru ca acei bani să vină.
