Reformă administrativă propusa de noul Guvern. 429 de comune și alte UAT-uri mici, vizate prioritar pentru comasare voluntară
Programul de guvernare 2026–2028 introduce explicit posibilitatea comasării voluntare a comunelor și a altor unități administrativ-teritoriale, printr-un mecanism de stimulare financiară. Nu este prevăzută desființarea obligatorie a localităților mici, însă Guvernul intenționează să încurajeze fuziunile administrative prin acordarea unor bonusuri pentru investiții. În centrul reformei se află 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori, care ar urma să beneficieze de prioritate la finanțare dacă aleg comasarea.
Reorganizarea administrației locale, un subiect discutat de ani de zile în România, capătă o formă concretă în noul Program de guvernare pentru perioada 2026–2028. Documentul include un capitol dedicat administrației și dezvoltării regionale, în care sunt propuse măsuri privind asocierea comunelor, utilizarea în comun a serviciilor administrative și stimularea fuziunilor între unitățile administrativ-teritoriale.
Deși programul nu vorbește despre o reorganizare administrativ-teritorială obligatorie și nici despre desființarea automată a comunelor cu populație redusă, direcția propusă este clară: încurajarea formării unor structuri administrative mai puternice, capabile să gestioneze eficient resursele și să furnizeze servicii publice de calitate.
429 de UAT-uri cu maximum 1.500 de locuitori, în centrul reformei
Una dintre cele mai importante prevederi se regăsește la măsura M5, intitulată „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară”.
Potrivit documentului, Guvernul își propune adoptarea unui cadru legislativ care să permită stimularea fuziunilor voluntare între unitățile administrativ-teritoriale.
„UAT-urile care își integrează voluntar funcțiile administrative primesc susținere pentru dezvoltarea proiectelor de investiții, iar cele care decid prin procedură democratică să fuzioneze primesc, pentru o perioadă determinată, bonusuri investiționale și garanția menținerii punctelor locale de servicii”, se arată în program.
Documentul precizează explicit că 429 de UAT-uri cu până la 1.500 de locuitori vor avea prioritate la finanțare prin comasare voluntară.
Această prevedere nu înseamnă că toate cele 429 de unități administrativ-teritoriale vor fi desființate sau obligate să fuzioneze. Pragul demografic reprezintă un criteriu de prioritizare pentru accesarea stimulentelor financiare, nu o condiție care determină automat pierderea statutului administrativ.
Totuși, introducerea unor avantaje financiare pentru localitățile care acceptă fuziunea ar putea transforma comasarea într-o opțiune atractivă pentru comunitățile cu bugete reduse și dificultăți în susținerea cheltuielilor administrative.
Comunele ar putea împărți serviciile administrative fără să dispară
O altă direcție importantă a reformei este prevăzută la măsura M4, care vizează constituirea consorțiilor administrative și furnizarea unor servicii comune.
Astfel, unitățile administrativ-teritoriale mici vor putea utiliza în comun servicii de urbanism, contabilitate, achiziții publice, asistență juridică, IT, resurse umane și atragere de fonduri europene.
Consorțiile administrative ar urma să primească finanțare pentru proiecte integrate în domenii precum educația, sănătatea, infrastructura edilitară, incluziunea socială, patrimoniul local și digitalizarea.
Această formulă ar permite mai multor comune să își reducă anumite cheltuieli de funcționare și să beneficieze de personal specializat, fără să fie necesară fuziunea lor administrativ-teritorială.
În practică, o asemenea soluție ar putea reprezenta o etapă intermediară între funcționarea independentă a fiecărei primării și o eventuală comasare.
Fiecare comună ar urma să fie evaluată după șase criterii
Programul de guvernare propune și introducerea unui instrument de evaluare a capacității administrative a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Este vorba despre „Indicele de Sustenabilitate Administrativă”, care ar urma să fie calculat pe baza a cel puțin șase criterii: populația, veniturile proprii pe locuitor, ponderea cheltuielilor administrative, gradul de colectare, capacitatea de furnizare a serviciilor publice și accesibilitatea teritorială.
Prin acest mecanism, autoritățile centrale ar putea obține o imagine mai clară asupra capacității fiecărei comune de a-și susține activitatea și de a asigura servicii pentru cetățeni.
Documentul nu precizează însă ce consecințe administrative sau financiare ar urma să aibă un indice scăzut și nici dacă acesta va influența direct viitoarele decizii privind asocierea sau comasarea localităților.
Mai puțină birocrație și personal dimensionat după activitate
Reforma administrativă propusă nu se limitează la comunele mici. Programul prevede evaluarea ministerelor, agențiilor și instituțiilor subordonate în primele șase luni, pentru identificarea atribuțiilor suprapuse și reorganizarea structurilor administrative.
În privința personalului, documentul propune renunțarea la reducerile procentuale uniforme ale numărului de posturi. Dimensionarea personalului ar urma să se realizeze pe baza unor indicatori obiectivi, precum numărul locuitorilor, al contribuabililor, al autorizațiilor emise sau al dosarelor gestionate de fiecare funcționar.
Această abordare ar putea avea implicații și pentru administrațiile locale, în special pentru cele cu populație redusă, unde costurile de funcționare pot reprezenta o parte importantă a bugetului.
Dincolo de formulările oficiale, una dintre întrebările importante este cât de voluntară va rămâne comasarea în condițiile în care accesul la anumite stimulente financiare va fi legat de decizia de fuziune.
Programul promite bonusuri investiționale pentru UAT-urile care aleg această soluție, dar nu precizează valoarea acestora, durata exactă a acordării sau mecanismul de repartizare a fondurilor.
De asemenea, nu sunt prezentate procedurile concrete prin care comunitățile vor decide asupra unei eventuale fuziuni. Pentru comunele mici, care depind într-o măsură importantă de transferurile de la bugetul de stat, perspectiva unor finanțări suplimentare ar putea deveni un argument puternic în favoarea comasării.
Pe de altă parte, dispariția unei unități administrativ-teritoriale distincte ridică întrebări privind reprezentarea comunităților, accesul cetățenilor la serviciile publice, gestionarea patrimoniului local și păstrarea identității administrative.
Garanția menținerii punctelor locale de servicii, inclusă în program, reprezintă un element important, dar va trebui clarificată prin viitoarea legislație.
Ce nu spune programul de guvernare
Deși introduce explicit comasarea voluntară, documentul nu stabilește un calendar pentru fuziunea comunelor și nu nominalizează localitățile care ar urma să participe la acest proces.
Nu este prevăzută nici reducerea obligatorie a numărului de comune sau de județe și nici introducerea unui prag minim de populație sub care o unitate administrativ-teritorială să fie desființată automat.
În consecință, programul reprezintă, în această etapă, un angajament politic pentru elaborarea unui cadru legislativ și financiar care să încurajeze asocierea și comasarea, nu o decizie efectivă de modificare a limitelor administrativ-teritoriale.
Prin măsurile propuse, Guvernul deschide calea unei reorganizări graduale a administrației locale, bazate pe cooperare, stimulente financiare și fuziuni voluntare.
Cele 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori reprezintă prima categorie pentru care programul stabilește explicit o prioritate în finanțarea comasării.
Rămâne de văzut câte dintre aceste comunități vor considera fuziunea o soluție pentru dezvoltare și câte vor prefera să își păstreze autonomia administrativă.
Miza reformei nu este doar reducerea cheltuielilor administrative, ci și găsirea unui echilibru între eficiența utilizării banilor publici și dreptul comunităților locale de a-și decide viitorul.
În lipsa unor reguli clare privind finanțarea, consultarea cetățenilor și organizarea serviciilor publice după fuziune, dezbaterea privind comasarea comunelor riscă să devină unul dintre cele mai sensibile subiecte ale reformei administrației publice din următorii ani.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
