România reduce drastic stocarea gazelor pentru a livra cantități importante către Republica Moldova. Ce volume trec peste Prut
România a ajuns să livreze cantități importante de gaze naturale către Republica Moldova, în condițiile în care importurile au scăzut puternic, iar producția internă este afectată de lucrări de revizie la mai multe exploatări.
Pentru a susține aceste fluxuri, ritmul de injectare a gazelor în depozitele subterane a fost redus semnificativ, potrivit datelor analizate de presa economică.
Potrivir datelor consultate de Economedia, prin punctul de intrare Negru Vodă nu mai intrau gaze naturale în România, deși cu o zi înainte fluxul depășea 13 milioane de metri cubi. Singurul import semnificativ menționat în datele analizate era cel de la Giurgiu, unde intrau aproximativ 2,3 milioane de metri cubi.
În același timp, fluxurile de gaze care ieșeau din România ajungeau la aproximativ 9,7 milioane de metri cubi, ceea ce indica un export net de circa 7,5 milioane de metri cubi. Cea mai mare parte a cantităților era direcționată către Republica Moldova.
Prin gazoductul Iași-Ungheni erau livrați aproximativ 5,6 milioane de metri cubi de gaze, un volum apropiat de capacitatea maximă a conductei de interconectare. Situația reprezintă o schimbare rapidă față de ziua precedentă, când, potrivit datelor citate de publicație, prin această rută nu erau înregistrate livrări.
România continua să trimită gaze și către Ungaria, exporturile nete fiind de peste două milioane de metri cubi, în timp ce alte cantități tranzitau teritoriul țării.
Stocarea gazelor, redusă înainte de începerea sezonului rece
Una dintre cele mai importante modificări vizează cantitățile de gaze injectate în depozitele subterane. Potrivit Economedia, ritmul stocării s-a redus aproape la jumătate într-un interval de 24 de ore, ajungând la aproximativ 3,6 milioane de metri cubi pe zi, față de 13–14 milioane de metri cubi în zilele precedente.
Reducerea are loc cu puțin timp înainte de începutul oficial al sezonului rece, programat pentru 1 noiembrie.
La data analizată, depozitele României erau umplute în proporție de aproximativ 86%.
Presiunea asupra sistemului energetic este amplificată de scăderea temporară a producției interne, în contextul unor lucrări de revizie desfășurate simultan la mai multe perimetre exploatate de OMV Petrom și Romgaz.
În aceste condiții, România trebuie să gestioneze atent resursele disponibile, atât pentru consumul intern, cât și pentru livrările către statele vecine.
Republica Moldova depinde în mare măsură de infrastructura românească
Livrările prin Iași-Ungheni au o importanță majoră pentru Republica Moldova, care se bazează pe România atât pentru aprovizionarea cu gaze, cât și pentru tranzitul unor cantități provenite din alte surse.
Sistemul de transport al gazelor din Republica Moldova este, de asemenea, operat de o companie controlată de Transgaz, operatorul național român de transport al gazelor naturale.
Creșterea necesarului de gaze, pe fondul răcirii vremii, contribuie la presiunea asupra fluxurilor regionale.
Evoluția ridică întrebări privind echilibrul dintre sprijinirea aprovizionării statului vecin și menținerea unor rezerve suficiente pentru consumul intern, mai ales în perspectiva iernii 2026–2027.
Reducerea ritmului de stocare nu înseamnă însă, în sine, că România se confruntă cu o lipsă imediată de gaze, ci că volumele disponibile sunt gestionate diferit, în funcție de cerere și de fluxurile comerciale.
La nivel european, aprovizionarea cu gaze rămâne o provocare, pe fondul incertitudinilor privind sursele de import și al nivelului stocurilor înainte de iarnă.
În aceste condiții, capacitatea României de a-și asigura consumul intern și de a menține livrările regionale va depinde de evoluția producției, de reluarea fluxurilor de import și de modul în care vor fi utilizate depozitele subterane.
