Românii au redus consumul de energie electrică cu peste 11%, în timp ce exporturile băieților deștepți au crescut. Ce arată ultimele date ale INS
Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,3% în primele opt luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În același timp, România a produs mai multă energie electrică, a importat mai puțin și și-a majorat exporturile cu 12,4%. Statisticile indică schimbări importante în sectorul energetic, inclusiv o creștere puternică a producției fotovoltaice și o reducere semnificativă a producției nucleare.
Institutul Național de Statistică a publicat, la 15 octombrie 2026, datele privind resursele de energie primară și balanța energiei electrice pentru perioada ianuarie–august 2026.
Cifrele arată o evoluție diferită a producției și consumului de energie. În timp ce producția internă de electricitate a crescut cu 3,1%, consumul final la nivel național s-a redus cu 4%.
Cea mai importantă scădere a consumului a fost înregistrată în rândul populației, unde reducerea a ajuns la 11,3%.
Populația a consumat cu aproape un miliard de kWh mai puțin
Potrivit INS, consumul de energie electrică al populației a totalizat 7,09 miliarde kWh în primele opt luni din 2026.
Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, consumul gospodăriilor s-a redus cu 900,9 milioane kWh, echivalentul unei scăderi de 11,3%.
Este una dintre cele mai importante evoluții evidențiate de raportul statistic. Reducerea consumului poate avea mai multe explicații, de la economisirea energiei și schimbarea comportamentului consumatorilor până la condițiile meteorologice sau evoluția costurilor cu electricitatea.
Totuși, datele INS nu identifică motivele concrete ale scăderii. Prin urmare, nu se poate afirma doar pe baza acestui raport că românii au consumat mai puțină energie exclusiv din cauza facturilor sau a reducerii puterii de cumpărare.
La nivelul întregii economii, consumul final de electricitate a scăzut cu 1,6%, până la 24,71 miliarde kWh. O reducere și mai accentuată, de 14,2%, a fost înregistrată în cazul energiei utilizate pentru iluminatul public.
Per total, consumul final de energie electrică din România a ajuns la 32,02 miliarde kWh, cu 1,33 miliarde kWh mai puțin decât în primele opt luni din 2025.
România a produs mai multă energie și a exportat cu 12,4% mai mult
În contrast cu reducerea consumului intern, producția națională de energie electrică a crescut. În perioada ianuarie–august 2026, România a produs 34,34 miliarde kWh, cu aproximativ 1,02 miliarde kWh mai mult decât în intervalul similar din 2025.
Creșterea procentuală a fost de 3,1%. În același timp, importurile de energie electrică s-au redus cu 6,3%, până la 11,82 miliarde kWh.
Exporturile au evoluat în sens invers, înregistrând o creștere de 12,4%. România a exportat 10,51 miliarde kWh de energie electrică în primele opt luni ale anului, cu aproximativ 1,16 miliarde kWh mai mult decât în perioada similară din 2025.
Cu toate acestea, datele arată că volumul importurilor a rămas mai mare decât cel al exporturilor.
Diferența dintre energia electrică importată și cea exportată a fost de aproximativ 1,31 miliarde kWh, ceea ce înseamnă că România a rămas importator net de electricitate în perioada analizată, din punctul de vedere al cantităților.
Energia solară, creștere de aproape 48%. Hidrocentralele au produs și ele mai mult
Una dintre cele mai spectaculoase evoluții din sectorul energetic a fost înregistrată de producția de energie solară.
Potrivit INS, centralele fotovoltaice, inclusiv instalațiile prosumatorilor, au produs 5,17 miliarde kWh în primele opt luni ale anului 2026.
Cantitatea este cu aproximativ 1,67 miliarde kWh mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 47,9%.
Și producția de energie hidroelectrică a înregistrat un avans important. Hidrocentralele au generat 9,17 miliarde kWh, cu 13,5% mai mult decât în primele opt luni ale anului trecut.
Energia eoliană a avut, de asemenea, o evoluție pozitivă. Producția a ajuns la 4,10 miliarde kWh, în creștere cu aproximativ 9%. Aceste evoluții arată că energia solară, hidroenergia și energia eoliană au contribuit la creșterea producției interne de electricitate.
Producția de energie nucleară a scăzut cu peste 21%
În timp ce producția din surse solare, hidro și eoliene a crescut, energia nucleară a înregistrat o reducere semnificativă.
Potrivit INS, centralele nuclearo-electrice au produs 5,56 miliarde kWh în perioada ianuarie–august 2026. Față de aceeași perioadă din 2025, producția s-a redus cu 1,53 miliarde kWh, respectiv cu 21,5%. Și termocentralele au înregistrat o scădere, de 5,1%, producția acestora ajungând la 10,34 miliarde kWh.
Raportul statistic nu precizează cauzele reducerii producției nucleare sau ale celei din termocentrale.
Prin urmare, aceste evoluții trebuie analizate separat de eventualele explicații legate de revizii tehnice, disponibilitatea capacităților de producție sau condițiile de piață.
Resursele de energie primară au scăzut cu 6,3%
Pe lângă evoluția electricității, INS a analizat și resursele de energie primară ale României. Acestea au totalizat 20,94 milioane tone echivalent petrol în primele opt luni ale anului 2026, în scădere cu 6,3% față de aceeași perioadă din 2025.
Producția internă de energie primară a fost de aproximativ 10,50 milioane tone echivalent petrol, cu 4,2% mai mică.
Importurile au totalizat 10,44 milioane tone echivalent petrol, înregistrând o reducere de 8,4%. Scăderea a fost deosebit de pronunțată în cazul țițeiului, unde resursele totale s-au redus cu 21,1%.
În schimb, resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 2,7%, evoluție determinată de majorarea importurilor de gaze cu 10,8%, în timp ce producția internă a înregistrat o ușoară scădere, de 0,4%.
Ce înseamnă aceste cifre pentru sectorul energetic
Datele INS conturează o imagine complexă a pieței energiei din România. Pe de o parte, producția de energie electrică a crescut, susținută în special de avansul puternic al producției fotovoltaice și de rezultatele mai bune ale hidrocentralelor.
Pe de altă parte, consumul final a scăzut, mai ales în cazul gospodăriilor, în timp ce producția nucleară s-a redus considerabil.
Creșterea exporturilor arată că România a livrat mai multă energie electrică peste graniță, însă volumele importate au continuat să le depășească pe cele exportate.
O altă evoluție care merită urmărită este creșterea consumului propriu tehnologic în rețele și stații, cu 12%, până la 3,63 miliarde kWh.
Această categorie reprezintă energia utilizată sau pierdută în procesele tehnologice ale rețelelor și stațiilor electrice, iar majorarea sa constituie un indicator relevant pentru analiza funcționării sistemului energetic.
Cea mai importantă concluzie a raportului este că România a produs mai multă energie electrică, dar consumatorii finali au utilizat mai puțină, iar reducerea cea mai puternică s-a înregistrat în gospodării.
