Silviu Gurlui, despre avaria de la CET Iași: „Indolența gestiunii istorice și tehnologice a acestei centrale a dus la acest dezastru”
Incidentul electric produs sâmbătă, 17 octombrie, la CET I Iași, care a lăsat fără apă caldă și căldură zeci de mii de apartamente, ridică semne de întrebare privind starea instalațiilor electrice, investițiile în modernizare și existența unor soluții de rezervă pentru alimentarea cu agent termic.
Deoutatul Silviu Gurlui propune un scenariu tehnic privind posibilele cauze ale avariei și anunță că a transmis interpelări către Primăria Iași, Transelectrica și Delgaz Grid, solicitând informații concrete despre eveniment.
Potrivit datelor prezentate public, aproximativ 22.000–23.000 de apartamente sunt afectate de întreruperea furnizării agentului termic, alături de 138 de instituții publice, între care spitale, școli, grădinițe și universități, precum și 171 de agenți economici.
Conform informațiilor comunicate de autorități, motorul de cogenerare era oprit încă de vineri, iar cazanul de apă fierbinte fusese decuplat preventiv.
Echipamentele termice nu ar fi fost afectate direct, avaria vizând instalațiile electrice de distribuție. Explicațiile preliminare au făcut referire la contactoare care ar fi intrat succesiv în scurtcircuit și la propagarea focului dintr-o celulă electrică în alta.
Silviu Gurlui atrage atenția că mecanismul producerii avariei trebuie analizat în detaliu, inclusiv prin verificarea sistemelor de protecție și a echipamentelor de înaltă tensiune.
Unul dintre scenariile luate în calcul este propagarea unui arc electric între celulele instalației, în cazul în care protecțiile nu au întrerupt suficient de rapid alimentarea sau compartimentarea nu a împiedicat extinderea defectului.
„Într-o celulă de medie tensiune, un arc electric ionizează aerul și produce plasmă la câteva mii de grade. Dacă celula este echipată cu senzori de arc, aceștia detectează fenomenul în câteva milisecunde și comandă deschiderea întrerupătorului, izolând defectul înainte ca energia arcului să topească izolația și să treacă în celula vecină”, explică acesta în analiza sa.
Un alt element care trebuie verificat, în opinia sa, este starea separatoarelor de 110 kV din stația exterioară.
Uzura contactelor, deteriorarea suprafețelor conductoare sau funcționarea necorespunzătoare a mecanismelor de contact ar putea favoriza apariția unor defecte electrice.
Silviu Gurlui invocă și posibilitatea unor supratensiuni tranzitorii, însă subliniază că ipotezele trebuie confirmate prin măsurători și prin investigația tehnică.
„Fizic, am putea avea o combinație de trei elemente: distanță de izolare redusă de uzură, mediu dielectric degradat de umiditate și solicitare electrică suplimentară. Oricare dintre ele, luată separat, poate fi tolerată; împreună, ele pot iniția arcul”, susține Silviu Gurlui.
Citeste și: https://aloromania.ro/doua-interventii-salvamont-prahova/
Acesta avertizează și asupra riscului ca avaria să se prelungească în cazul în care transformatorul afectat necesită reparații complexe sau înlocuire.
Într-un asemenea scenariu, durata remedierii ar depinde de amploarea distrugerilor, de existența unor echipamente compatibile și de posibilitatea alimentării instalațiilor printr-o configurație electrică alternativă.
Gurlui estimează că, în varianta favorabilă, dacă poate fi utilizată o alimentare alternativă și transformatorul poate fi recuperat, furnizarea agentului termic ar putea fi reluată în câteva zile sau săptămâni.
Într-un scenariu mai grav, în care transformatorul trebuie înlocuit, intervenția s-ar putea prelungi. Aceste intervale reprezintă însă estimări ipotetice, nu termene oficiale comunicate de autorități.
Deputatul ieșean consideră că incidentul readuce în discuție necesitatea modernizării instalațiilor electrice de la CET I, inclusiv prin înlocuirea celulelor învechite, instalarea unor sisteme de protecție la arc electric și constituirea unor rezerve pentru echipamentele critice.
„Primăria pare depășită în gestionarea proiectelor de modernizare a CET, iar acest lucru nu poate fi tolerat. Suntem în sezon rece. Este vorba de copiii din școli și grădinițe, de oameni vulnerabili a căror sănătate este fragilă fără un confort termic minim. Amânarea investițiilor în instalațiile electrice s-a transformat deja într-un risc concret pentru populație”, a declarat Silviu Gurlui.
Acesta face referire și la proiectul de modernizare a CET I, despre care afirmă că ar avea o valoare de aproximativ 178 de milioane de lei și ar include o nouă stație electrică și instalații de medie tensiune. El solicită clarificări privind stadiul proiectului și calendarul efectiv al lucrărilor.
O altă problemă ridicată de Gurlui este posibilitatea utilizării unei surse alternative de producere a energiei termice.
Acesta amintește că CET Holboca este închis și se întreabă dacă instalațiile ar putea fi repornite în cazul în care avaria de la CET I se dovedește de lungă durată.
„Putea fi o soluție de backup? E posibil să fie repornit dacă se constată o avarie ce va ține mai mult? De văzut, tehnic, dacă mai e posibil. Dar trebuie soluție de avarie!”, afirmă acesta.
Posibilitatea repornirii CET Holboca depinde însă de starea tehnică a instalațiilor, de lucrările necesare, de disponibilitatea combustibilului și de capacitatea efectivă de a furniza agent termic în sistemul centralizat.
În lipsa unei evaluări tehnice oficiale, utilizarea centralei ca soluție de rezervă nu poate fi considerată o variantă confirmată.
Pentru a obține date suplimentare despre cauzele incidentului, Silviu Gurlui anunță că a transmis trei interpelări, adresate Primăriei Municipiului Iași, Transelectrica și Delgaz Grid.
Primăriei îi solicită informații despre starea tehnică a separatoarelor de 110 kV, ultimele lucrări de mentenanță, existența protecțiilor la arc electric și măsurile dispuse după avarie.
De asemenea, cere detalii despre stadiul proiectului de modernizare a CET I.
De la Transelectrica, acesta solicită înregistrările de tensiune și oscilogramele din stația Bularga de 110 kV și de pe liniile de transport care alimentează CET I, pentru intervalul 16–17 octombrie.
Scopul este identificarea eventualelor supratensiuni sau a altor evenimente de rețea care ar fi putut avea legătură cu incidentul.
O solicitare similară a fost transmisă către Delgaz Grid, pentru înregistrările disponibile în rețeaua de distribuție care alimentează CET I și pentru clarificarea eventualelor fluctuații de tensiune.
Gurlui susține că aceste date sunt necesare pentru stabilirea cauzelor reale și pentru a determina dacă avaria a fost provocată exclusiv de o defecțiune internă sau dacă au existat și factori externi care au contribuit la producerea ei.
În opinia sa, incidentul scoate în evidență problemele acumulate în timp în administrarea și modernizarea centralei.
„Se vede limpede o lipsă de investiții și, practic, indolența gestiunii istorice și tehnologice a acestei centrale a dus la acest dezastru”, a mai declarat Silviu Gurlui.
Cauza exactă a incidentului, amploarea pagubelor și termenul de reluare a furnizării agentului termic urmează să fie clarificate prin verificările tehnice și răspunsurile instituțiilor competente.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
