Cutremur ciudat de suprafață în județul Botoșani
Un nou cutremur a fost înregistrat miercuri seară în România, de această dată în nord-estul țării, în județul Botoșani. Seismul a avut magnitudinea locală de 3,1 și s-a produs la o adâncime redusă, de 5,7 kilometri, conform informațiilor comunicate de INFP.
Epicentrul a fost localizat în apropierea localității Cerchejeni, într-o zonă situată relativ aproape de municipiul Botoșani.
Spre deosebire de cutremurele vrâncene, care se produc frecvent la adâncimi de zeci sau peste o sută de kilometri, evenimentul din județul Botoșani a fost unul superficial.
Adâncimea redusă reprezintă un element important în evaluarea unui seism, deoarece undele seismice au de parcurs o distanță mai mică până la suprafață. În anumite condiții, chiar și un cutremur de magnitudine mică poate fi perceput în apropierea epicentrului.
CITESTE SI: Cutremur cu magnitudinea estimată de 4,9 în România. Seismul a fost resimțit în mai multe zone
Totuși, intensitatea cu care este resimțită mișcarea seismică depinde de mai mulți factori, printre care distanța față de epicentru, caracteristicile terenului și particularitățile clădirilor.
Unde s-a produs cutremurul. Localitățile aflate în apropierea epicentrului
Potrivit datelor INFP, cutremurul s-a produs la ora 18:03:31, ora locală a României. Epicentrul a fost stabilit în zona Cerchejeni, județul Botoșani, iar localizarea indicată de specialiști plasează seismul în apropierea mai multor orașe importante din nord-estul țării.
Distanțele comunicate față de principalele centre urbane sunt:
- 14 kilometri sud-est de Botoșani;
- 40 de kilometri est de Suceava;
- 81 de kilometri sud de Roman;
- 81 de kilometri sud de Iași;
- 86 de kilometri sud de Bălți, Republica Moldova;
- 88 de kilometri nord-est de Piatra Neamț;
- 95 de kilometri sud-est de Cernăuți, Ucraina.
Aceste distanțe descriu poziția geografică a epicentrului și nu reprezintă o confirmare că seismul a fost resimțit în toate orașele menționate.
În informațiile disponibile până la momentul redactării nu sunt menționate pagube materiale sau persoane rănite în urma cutremurului.
Una dintre particularitățile cutremurului din Botoșani este adâncimea foarte mică la care s-a produs. Seismele superficiale au focarul situat aproape de suprafața Pământului, spre deosebire de cele intermediare, caracteristice în special zonei seismice Vrancea.
În cazul unui cutremur superficial, energia seismică ajunge la suprafață după ce parcurge o distanță relativ scurtă. Din acest motiv, mișcarea poate fi percepută local chiar și atunci când magnitudinea nu este ridicată.
Pe de altă parte, magnitudinea de 3,1 indică un eveniment seismic slab, cu o energie eliberată mult mai mică decât în cazul cutremurelor moderate sau puternice.
Efectele unui astfel de seism sunt, de regulă, limitate, însă evaluarea lor depinde de condițiile locale. Un cutremur superficial nu este automat mai periculos decât unul produs la mare adâncime. Pentru estimarea efectelor trebuie luate în calcul atât magnitudinea, cât și distanța față de zonele locuite, propagarea undelor seismice și vulnerabilitatea construcțiilor.
Seismul din Botoșani a fost înregistrat la numai două zile după un cutremur semnificativ mai puternic, produs luni, 19 octombrie 2026, în județul Buzău.
Potrivit informațiilor comunicate, acesta a avut magnitudinea locală de 4,8 și s-a produs la o adâncime de 124 de kilometri.
Deși zona seismică Vrancea este cea mai cunoscută din România, cutremurele nu sunt limitate la această regiune.
Mișcări seismice pot apărea și în alte părți ale țării, ca urmare a acumulării și eliberării tensiunilor în scoarța terestră.
Aceste evenimente sunt cunoscute, în general, drept cutremure crustale atunci când se produc în partea superficială a scoarței.
