Analiză ALO România | 22 de orașe din zona Moldovei sub 10.000 de locuitori s-ar putea transforma în comune. Situația din fiecare județ

Analiză ALO România | 22 de orașe din zona Moldovei sub 10.000 de locuitori s-ar putea transforma în comune. Situația din fiecare județ

Nu mai puțin de 22 de orașe din cele opt județe ale Moldovei au o populație mai mică de 10.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2021. Aceste localități ar putea intra în analiza reorganizării administrativ-teritoriale anunțate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care a declarat că unele orașe mici ar putea fi comasate sau transformate în comune. Cele mai multe sunt în județul Suceava, urmat de Botoșani, în timp ce în Bacău, Benea a indicat deja un posibil scenariu de comasare între Slănic-Moldova și Târgu Ocna.

Reforma administrativ-teritorială pregătită de PSD ar putea schimba semnificativ harta localităților din Moldova. Dincolo de comasarea comunelor cu populație redusă, proiectul aflat în lucru deschide posibilitatea ca unele orașe să-și piardă statutul urban sau să fie unite cu localități învecinate.

Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reorganizarea administrativ-teritorială, a declarat că peste 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul demografic de 10.000 de locuitori.

„Peste 55% dintre orașe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administrație de oraș. Ele, practic, sunt comune”, a afirmat europarlamentarul.

Întrebat dacă reforma ar putea presupune atât comasarea unor orașe, cât și transformarea altora în comune, Benea a răspuns: „Și, și. Deci am putea să vedem și orașe comasate, dar și orașe trecute la comune.”

ALO România a analizat populația localităților urbane din opt județe ale Moldovei: Iași, Suceava, Bacău, Galați, Botoșani, Neamț, Vaslui și Vrancea.

Rezultatul: 22 de orașe au mai puțin de 10.000 de locuitori, conform recensământului din 2021.

Această situație nu înseamnă că toate cele 22 de orașe vor deveni comune. Reforma nu este adoptată, iar autoritățile nu au publicat o listă oficială a localităților care își vor schimba statutul.

Județul Iași: Podu Iloaiei și Târgu Frumos, cele două orașe sub pragul de 10.000 de locuitori

În județul Iași, două dintre cele trei orașe au o populație mai mică de 10.000 de locuitori.

Podu Iloaiei are 8.992 de locuitori, potrivit recensământului din 2021. Orașul se află sub pragul demografic discutat în cadrul reformei, ceea ce îl plasează printre localitățile care ar putea fi evaluate pentru reorganizare.

Târgu Frumos are 9.597 de locuitori, situându-se, de asemenea, sub pragul de 10.000.

Ambele orașe se află relativ aproape de limita demografică, astfel încât alegerea anului de referință și a indicatorului de populație ar putea avea o importanță decisivă.

Cel de-al treilea oraș al județului, Hârlău, avea 10.349 de locuitori la recensământ și depășea pragul.

Prin urmare, două orașe din județul Iași ar putea intra în analiza privind menținerea statutului urban.

Nu există, în acest moment, o propunere oficială care să prevadă transformarea Podu Iloaiei sau a orașului Târgu Frumos în comune.

Județul Suceava: opt orașe sub 10.000 de locuitori, cele mai multe dintre județele analizate

Suceava este județul cu cel mai mare număr de orașe sub pragul de 10.000 de locuitori dintre cele opt județe analizate.

Opt orașe se află în această situație, potrivit recensământului din 2021. Salcea are 9.513 locuitori, Cajvana are 9.139, iar Liteni numără 8.878 de locuitori. Toate trei se află sub pragul discutat de PSD, deși diferențele față de limita de 10.000 sunt relativ reduse.

Situația este mai pronunțată în celelalte cinci orașe. Siret are 6.708 locuitori, Frasin are 5.817, Broșteni are 5.179, iar Milișăuți are 4.657 de locuitori.

Cel mai mic oraș din județ este Solca, cu numai 2.405 locuitori, o populație inferioară chiar și pragului de 3.000 de locuitori analizat pentru comasarea comunelor.

În consecință, orașele sucevene care ar putea intra în evaluarea privind statutul administrativ sunt Salcea, Cajvana, Liteni, Siret, Frasin, Broșteni, Milișăuți și Solca.

În schimb, Dolhasca avea 11.007 locuitori, iar Vicovu de Sus 15.143, astfel încât nu intră în această categorie pe baza recensământului din 2021.

Pentru Suceava, o eventuală reorganizare ar ridica probleme diferite de la o localitate la alta. Unele orașe sunt situate în apropierea unor centre urbane mai mari, în timp ce altele deservesc comunități întinse sau zone montane, unde distanțele și accesibilitatea serviciilor publice ar trebui să cântărească în luarea unei decizii.

Județul Bacău: Slănic-Moldova, singurul oraș sub 10.000 de locuitori. Benea vorbește despre o posibilă unire cu Târgu Ocna

În județul Bacău, situația este diferită față de cea din Suceava. Un singur oraș are sub 10.000 de locuitori: Slănic-Moldova, cu 4.011 locuitori.

Târgu Ocna avea 10.410 locuitori la recensământul din 2021, deci se situa peste pragul analizat.

Cu toate acestea, tocmai aceste două orașe au fost menționate de Dragoș Benea drept exemplu de posibilă reorganizare.

„Chiar la mine în județ este orașul Slănic-Moldova, care are o populație redusă, graniță cu orașul Târgu Ocna. E posibil să rezulte un oraș Târgu Ocna la final. Ar fi și firesc”, a declarat europarlamentarul.

Scenariul prezentat de Benea ar presupune, în esență, unirea administrativă a celor două localități într-o structură urbană mai mare.

În acest caz, nu ar fi vorba neapărat despre transformarea orașului Slănic-Moldova în comună, ci despre pierderea administrației sale distincte prin comasare.

Deocamdată, nu există o decizie privind această reorganizare, iar statutul de stațiune turistică al localității Slănic-Moldova și efectele administrative ale unei eventuale comasări ar necesita o analiză separată.

Județul Galați: Berești, cu numai 2.473 de locuitori, și Târgu Bujor, sub pragul urban

În județul Galați, ambele orașe se află sub pragul de 10.000 de locuitori. Berești are 2.473 de locuitori, fiind unul dintre cele mai mici orașe din Moldova.

Populația sa este chiar mai redusă decât cea a numeroase comune din regiune. Târgu Bujor are 5.946 de locuitori, situându-se la rândul său sub pragul demografic discutat.

Astfel, cele două orașe gălățene ar putea fi evaluate în cadrul reformei. Pentru Berești, diferența foarte mare față de pragul de 10.000 de locuitori ar putea face ca situația administrativă să fie analizată cu prioritate din perspectivă demografică.

Totuși, populația nu va fi singurul criteriu. Vor conta și serviciile publice oferite comunităților învecinate, infrastructura, capacitatea financiară și distanțele față de alte centre administrative.

Județul Botoșani: trei orașe sub prag. Bucecea are numai 4.171 de locuitori

În județul Botoșani, trei dintre cele cinci orașe au mai puțin de 10.000 de locuitori.

Săveni are 6.447 de locuitori, Ștefănești are 5.032, iar Bucecea numără 4.171 de locuitori. Toate trei ar putea fi incluse în evaluarea privind sustenabilitatea administrativă și menținerea statutului urban.

Celelalte două orașe, Darabani și Flămânzi, depășeau pragul la recensământul din 2021.

Darabani avea 11.948 de locuitori, iar Flămânzi 10.561. În cazul orașului Flămânzi, diferența relativ mică față de pragul de 10.000 de locuitori arată de ce datele demografice actualizate sunt importante pentru stabilirea listei finale.

Pentru județul Botoșani, reorganizarea unor orașe ar trebui analizată și în raport cu rolul acestora în deservirea comunităților rurale din apropiere.

Județul Neamț: Bicaz și Roznov ar putea fi evaluate pentru pierderea statutului de oraș

În Neamț, două orașe se află sub pragul de 10.000 de locuitori. Bicaz are 6.106 locuitori, iar Roznov numără 8.133 de locuitori, conform recensământului din 2021.

Ambele ar putea intra în analiza privind menținerea statutului urban. Situația celor două localități este însă diferită.

Bicaz se află într-o zonă cu particularități geografice importante și are un rol administrativ și economic pentru comunitățile din împrejurimi.

Roznov se află în apropierea municipiului Piatra-Neamț și ar putea fi analizat inclusiv din perspectiva conectivității și a relațiilor funcționale cu localitățile vecine.

O eventuală schimbare a statutului nu ar trebui stabilită exclusiv pe baza populației.

Târgu Neamț, cu 18.029 de locuitori, depășește pragul și nu intră în această categorie demografică.

Județul Vaslui: Negrești și Murgeni, ambele sub 8.000 de locuitori

În județul Vaslui, ambele orașe au mai puțin de 10.000 de locuitori. Negrești are 7.530 de locuitori, iar Murgeni numără 6.853.

Prin urmare, ambele localități ar putea fi incluse în evaluarea administrativă propusă de PSD. Situația este relevantă deoarece Negrești și Murgeni reprezintă centre urbane pentru comunități din zone predominant rurale.

O eventuală transformare în comune sau o comasare cu alte unități administrativ-teritoriale ar putea modifica organizarea serviciilor publice și reprezentarea locală.

Nu există însă o propunere oficială care să indice ce soluție ar urma să fie aplicată pentru vreunul dintre cele două orașe.

Județul Vrancea: Odobești și Panciu, sub 10.000 de locuitori

În Vrancea, două dintre cele trei orașe au populații inferioare pragului analizat.

Odobești are 9.423 de locuitori, fiind relativ aproape de limita de 10.000. Panciu are 6.921 de locuitori, situându-se considerabil sub prag.

Ambele orașe ar putea fi evaluate în cadrul reformei. În schimb, Mărășești avea 11.314 locuitori la recensământul din 2021 și nu se încadrează în categoria orașelor sub 10.000 de locuitori.

Pentru Odobești și Panciu, analiza administrativă ar trebui să ia în calcul inclusiv funcțiile economice și serviciile publice pe care acestea le asigură comunităților din jur.

Bilanțul Moldovei: 22 de orașe sub 10.000 de locuitori în opt județe

Centralizarea datelor recensământului din 2021 arată că cele opt județe analizate au 22 de orașe cu populații mai mici de 10.000 de locuitori.

Cele mai multe sunt în Suceava, unde opt orașe nu ating pragul. Urmează Botoșani, cu trei orașe. Iași, Galați, Neamț, Vaslui și Vrancea au fiecare câte două orașe în această situație, iar Bacău are unul singur.

Lista completă este următoarea:

Iași – 2 orașe: Podu Iloaiei și Târgu Frumos.

Suceava – 8 orașe: Salcea, Cajvana, Liteni, Siret, Frasin, Broșteni, Milișăuți și Solca.

Bacău – 1 oraș: Slănic-Moldova.

Galați – 2 orașe: Berești și Târgu Bujor.

Botoșani – 3 orașe: Săveni, Ștefănești și Bucecea.

Neamț – 2 orașe: Bicaz și Roznov.

Vaslui – 2 orașe: Negrești și Murgeni.

Vrancea – 2 orașe: Odobești și Panciu.

Cifrele arată că o eventuală reformă bazată și pe criteriul populației ar putea avea consecințe importante asupra rețelei urbane a Moldovei.

Vor deveni automat comune? Ce prevede, de fapt, planul lui Dragoș Benea

Deși pragul de 10.000 de locuitori reprezintă unul dintre reperele invocate în discuția despre reorganizare, Dragoș Benea nu a anunțat transformarea automată a tuturor orașelor care se situează sub această limită.

Dimpotrivă, europarlamentarul a explicat că vor fi analizate mai multe soluții, inclusiv comasarea unor orașe cu localități învecinate.

Grupul de lucru pregătește o „matrice a sustenabilității administrative”, bazată pe șase criterii: populație și demografie, sustenabilitate economică, capacitate administrativă, conectivitate, accesibilitate și servicii publice locale.

Acest lucru înseamnă că două orașe cu populații similare ar putea primi soluții administrative diferite, în funcție de situația economică, infrastructură și rolul lor în teritoriu.

De asemenea, trebuie făcută diferența dintre pragul demografic prevăzut pentru înființarea sau clasificarea localităților urbane și o eventuală procedură de schimbare a statutului. Faptul că un oraș a coborât sub 10.000 de locuitori nu produce, de la sine, transformarea lui în comună.

Din 2028 ar putea începe schimbările. Actualii primari ar urma să își încheie mandatele

Potrivit lui Dragoș Benea, documentul de reorganizare ar urma să fie finalizat în martie 2027, iar aplicarea reformei este avută în vedere începând din 2028.

Europarlamentarul a insistat că actualii primari trebuie să își ducă mandatele până la capăt. „Primarii trebuie să-și încheie acest mandat în 2028, deci nu trebuie să existe teme pe acest subiect”, a declarat acesta.

Benea a estimat că, la nivel național, reorganizarea ar putea duce la reducerea cu 15.000–18.000 a numărului de funcții de aleși locali, incluzând primari, viceprimari și consilieri.

Pentru cele 22 de orașe din Moldova identificate în această analiză, următoarele luni vor fi importante pentru clarificarea scenariilor legislative.

Marea întrebare nu este doar câte orașe ar putea deveni comune, ci dacă reorganizarea va reduce într-adevăr cheltuielile administrative fără să afecteze accesul locuitorilor la servicii publice.