Cutremurul de 5,7 produs miercuri dimineață în zona Vrancea readuce în atenție o problemă serioasă la nivelul județului Iași: Prefectura funcționează fără prefect și fără cei doi subprefecți. În timp ce pompierii au ieșit în teren pentru verificări, apare o întrebare la care Guvernul și Ministerul Afacerilor Interne ar trebui să răspundă cât mai clar: cine exercită atribuțiile prefectului și cine conduce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în cazul unei crize majore?
Seismul produs la ora 02:48, cu magnitudinea revizuită la 5,7 și la o adâncime de 120,8 kilometri, a determinat mobilizarea echipajelor de pompieri în mai multe județe, inclusiv Iași. Autoritățile au dispus misiuni de recunoaștere și evaluare pentru identificarea eventualelor efecte ale cutremurului.
De această dată, situația nu a generat, potrivit informațiilor transmise de IGSU, un bilanț grav în județul Iași. Însă un asemenea eveniment ridică o problemă care nu poate fi ignorată: capacitatea de coordonare instituțională în cazul unei situații de urgență de amploare.
Prefectura Iași, fără prefect și fără subprefecți
Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și are un rol esențial în coordonarea instituțională la nivel județean. Acesta conduce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, organism din care fac parte reprezentanții instituțiilor cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență.
În lipsa prefectului și a celor doi subprefecți, este necesară o explicație oficială privind persoana care exercită atribuțiile legale ale prefectului și modul în care este asigurată conducerea CJSU.
Secretarul general al instituției poate asigura continuitatea activității administrative, însă acest lucru nu înseamnă automat că preia toate atribuțiile prefectului.
Ce se întâmplă dacă un cutremur major lovește Iașul?
Să ne imaginăm un scenariu mult mai grav decât cel de miercuri dimineață: clădiri avariate în municipiul Iași, persoane rănite, drumuri blocate și localități din județ afectate simultan.
Pompierii, echipajele SMURD, Ambulanța și Poliția își vor desfășura intervențiile potrivit propriilor atribuții. Dar, dincolo de intervențiile operative, este nevoie de o coordonare unitară între instituții, autorități locale, spitale și serviciile publice.
Cine stabilește prioritățile la nivel județean? Cine coordonează instituțional mobilizarea resurselor? Cine conduce ședințele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență?
Sunt întrebări care nu ar trebui să apară abia în momentul producerii unei tragedii.
Guvernul trebuie să lămurească situația
Nu punem la îndoială profesionalismul pompierilor, al polițiștilor, al medicilor sau al celorlalte structuri care intervin în situații de urgență. Acești oameni își fac datoria indiferent de contextul politic.
Problema este una administrativă și instituțională. Un județ precum Iașul, cu un municipiu reședință important și numeroase comunități rurale, nu ar trebui să funcționeze într-o asemenea incertitudine privind conducerea Prefecturii.
Guvernul și Ministerul Afacerilor Interne trebuie să explice public cine exercită în prezent atribuțiile prefectului, cine conduce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și ce mecanism de continuitate este pregătit pentru o eventuală calamitate.
Nu este vorba despre funcții politice, negocieri sau împărțirea unor posturi. Este vorba despre siguranța oamenilor.
Cutremurul din această dimineață a fost un semnal de alarmă. Poate că nu a produs consecințe majore în Iași, dar următorul eveniment nu poate fi anticipat. Iar autoritățile trebuie să fie pregătite înainte ca oamenii să aibă nevoie de ele.
Iașul nu își poate permite să afle, în mijlocul unei catastrofe, cine trebuia să coordoneze instituțiile statului.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!











