Guvernul pregătește comasarea voluntară a comunelor mici din România, oferind reduceri de 50% la impozitele pe locuințe și terenuri intravilane, timp de cinci ani, și finanțări de minimum patru milioane de lei pentru fiecare localitate care participă la reorganizare. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat principalele prevederi ale proiectului, care vizează în special cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Reforma ar urma să înceapă în 2027, prin referendumuri locale, iar noile structuri administrative să funcționeze din 2028. Deși măsura este prezentată drept un pas spre eficientizarea statului, ministrul a recunoscut că nu există, deocamdată, un calcul clar al economiilor bugetare.
România se pregătește pentru o reorganizare a administrației locale, iar Guvernul încearcă să convingă comunitățile mici să accepte unirea cu alte localități printr-un pachet de facilități fiscale și investiții publice.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat, într-o conferință de presă, că proiectul de act normativ a fost pus în transparență decizională și că autoritățile locale și cetățenii au la dispoziție zece zile pentru a transmite propuneri de modificare.
„Unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii. În perioada următoare, îmi propun să merg în cât mai multe comunități și să le explic românilor care sunt oportunitățile acestei reforme. Îndemn toți cetățenii, toți primarii și toate UAT-urile să-mi trimită, în această perioadă de 10 zile, cât mai multe propuneri de amendamente pentru a face o lege cât mai bună”, a declarat Alexandru Stoica.
Impozite pe case și terenuri reduse la jumătate, timp de cinci ani
Una dintre cele mai importante măsuri anunțate de ministru este reducerea cu 50% a impozitelor pe locuințe și terenuri intravilane pentru cetățenii din localitățile care acceptă comasarea voluntară.
Facilitatea fiscală ar urma să se aplice timp de cinci ani, iar diferențele de venituri înregistrate de bugetele locale să fie compensate de la bugetul de stat.
„Mesajul meu este tranșant. Dacă oamenii decid în 2027 să facă acest pas, atunci în 2028 vor avea o administrație mai puternică, impozite reduse la jumătate, bani mai mulți pentru investiții și servicii publice mai bune. Decizia le aparține în totalitate. Nimic nu se întâmplă fără votul consiliilor locale și fără acordul comunităților exprimat prin referendum”, a explicat ministrul.
Acesta a oferit și un exemplu concret privind efectele reducerii fiscale. „Impozite pe casă și teren intravilan reduse la jumătate, timp de cinci ani. Și vă dau un exemplu. Dacă astăzi un român plătește 100 de lei, după unire va plăti 50 de lei.”
Întrebat dacă statul va acoperi integral pierderile de venituri ale administrațiilor locale, ministrul a răspuns afirmativ.
„Din fondul pe care îl avem, patru miliarde de lei, vom susține aceste diferențe de taxe pentru bugetele locale”, a declarat Stoica, precizând că diferența va fi suportată „100%” de la bugetul de stat.
Minimum patru milioane de lei pentru fiecare localitate care acceptă comasarea
Pe lângă reducerile fiscale, Guvernul propune acordarea unor finanțări pentru investiții în infrastructura locală. Programul „START Reforma Administrativă” ar urma să beneficieze de un buget total de patru miliarde de lei, din care vor fi susținute atât investițiile, cât și compensarea reducerilor de impozite.
„Se vor acorda cel puțin patru milioane de lei investiții pentru fiecare localitate care se unește voluntar prin Programul START Reformă Administrativă, dintr-un buget total de patru miliarde de lei. Aici vorbim de proiecte de dezvoltare locală, apă, canalizare, drumuri, dispensare, școli sau grădinițe”, a precizat ministrul Dezvoltării.
Potrivit acestuia, prioritate la finanțare vor avea comunele care, în urma unirii, ajung la o populație de minimum 2.500 de locuitori. „Vor avea prioritate cei care, din două sau trei localități, în urma unirii, fac 2.500 de locuitori”, a explicat Alexandru Stoica.
Ministrul a precizat că finanțările vor fi acordate pentru proiecte concrete de dezvoltare, în baza unui ghid care urmează să fie elaborat.
„Vrem să vedem proiectele de dezvoltare. O să venim cu un ghid, în care vom spune etapele următoare care se vor desfășura cu acest program, START Reforma Administrativă”, a declarat oficialul. Evaluarea proiectelor va fi realizată de o comisie tehnico-economică la nivelul Ministerului Dezvoltării.
Ce se întâmplă cu primăriile, angajații și actele cetățenilor
Ministrul a insistat că reorganizarea administrativă nu va duce la dispariția satelor sau la pierderea identității comunităților locale. Localitățile care vor fi integrate în alte unități administrativ-teritoriale își vor păstra denumirile și tradițiile, chiar dacă statutul administrativ se va modifica.
„Nu se șterg localități de pe hartă. De exemplu, comuna Mihăileni rămâne tot Mihăileni, doar că ar putea fi sat în cadrul altei localități. Nu se pierde absolut nimic – nici istoria, nici identitatea, nici tradițiile”, a susținut Stoica.
De asemenea, cetățenii nu vor fi obligați să își schimbe imediat documentele de identitate. „Nu punem oamenii să-și schimbe actele. Buletinele, permisele și certificatele rămân valabile. Noua denumire administrativă va fi actualizată la momentul reînnoirii documentelor”, a explicat ministrul.
În fostele sedii de primărie vor funcționa puncte administrative unde cetățenii vor putea solicita documente și informații.
„Nu închidem primăriile pentru cetățeni. În fiecare fostă comună va rămâne un punct de lucru unde oamenii își vor putea rezolva problemele administrative. Nu îi punem pe oameni pe drumuri pentru o adeverință sau un document”, a declarat acesta.
În privința angajaților, ministrul a precizat că personalul din primăriile comasate va fi preluat în noua structură administrativă, cu protejarea posturilor ocupate pentru cel puțin un an. „Ei vor fi preluați în primăria nou-înființată, cel puțin un an de zile, pentru desfășurarea transferului de patrimoniu al localității vechi”, a explicat Alexandru Stoica.
Ulterior, organigramele vor trebui adaptate numărului de locuitori, potrivit regulilor aplicabile administrației locale.
Cât economisește statul? Ministrul recunoaște că nu există încă un calcul clar
Una dintre cele mai insistente întrebări adresate ministrului a vizat economiile bugetare pe care le-ar produce reforma. Jurnaliștii au cerut să afle cât va economisi statul prin comasarea primăriilor, în condițiile în care angajații vor fi păstrați cel puțin un an, vor continua să existe puncte administrative în fostele comune, iar Guvernul promite investiții și reduceri fiscale.
Ministrul nu a prezentat un calcul detaliat al economiilor. „Despre economii nu putem să vorbim în momentul acesta, pentru că noi ne dorim să ridicăm calitatea serviciilor publice pentru oameni. Aceste localități nu se mai dezvoltă, ele au rămas în urmă, sunt 80% dintre ele; din cele 429 de localități, 80% depind de finanțările de la Guvern”, a declarat Alexandru Stoica.
Potrivit ministrului, cele 429 de comune vizate au aproximativ 500.000 de locuitori, iar o mare parte dintre ele nu dispun de suficiente resurse pentru a asigura servicii publice la nivelul localităților mai mari.
„Nu vreau să vorbim de economii, vreau să vorbim despre creșterea calității serviciilor publice în aceste localități. Exact cum am mai spus, ele nu se mai pot susține, 80% dintre ele. Noi trebuie să facem în așa fel încât toți oamenii din aceste localități să beneficieze de servicii publice mult mai bune”, a adăugat oficialul.
La insistențele reporterilor, ministrul a avansat o estimare de peste 200 de milioane de lei, fără să prezinte metodologia calculului sau perioada la care se referă suma. Întrebat de ce Guvernul nu stabilește de la început obiective clare de reducere a cheltuielilor, Stoica a răspuns:
„Haideți să facem procesul și pe urmă să discutăm, să vedem pe parcurs cum se întâmplă lucrurile. Nu trebuie să tragem niște linii roșii și gata, trebuie să tăiem, să facem. Nu, să facem procesul, că de aceea este voluntar.”
Comasarea obligatorie rămâne în discuție. Guvernul nu a stabilit criteriile
Deși prima etapă este prezentată drept una exclusiv voluntară, ministrul nu a exclus posibilitatea unei a doua etape, care ar putea include măsuri suplimentare de reorganizare.
„Așa cum am mai spus, prima etapă este comasarea voluntară. Iar etapa a doua, care se va desfășura cu mult mai multe ministere, ca pondere, și cu mult mai mulți factori implicați, ei vor decide ce se întâmplă în etapa a doua.”
Oficialul a recunoscut că nu există, deocamdată, criterii clare pentru această posibilă etapă. În privința unei eventuale comasări a județelor, acesta a precizat că subiectul nu este analizat în prezent la nivelul ministerului, dar ar putea fi discutat ulterior.
În timpul conferinței, Alexandru Stoica a fost întrebat și despre comuna Pănătău din județul Buzău, unde tatăl său se află la al șaptelea mandat de primar.
Ministrul a declarat că localitatea ar urma să se unească cu orașul Pătârlagele, invocând legăturile existente între cele două comunități.
„Pănătău este lângă orașul Pătârlagele. Pănătău beneficiază de serviciile publice de lângă oraș – și aici mă refer la Liceul Radu Vlădescu, mă refer la stația de epurare care este a orașului Pătârlagele. Deci, practic, Pănătău este legat prin serviciile publice de oraș, mai mult ca sigur, la orașul Pătârlagele”, a explicat ministrul.
Primele referendumuri, în 2027. Noua administrație ar urma să funcționeze din 2028
Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării prevede organizarea primelor referendumuri locale în 2027. Inițiativa organizării acestora va aparține consiliilor locale, iar comasarea va necesita acordul comunităților implicate.
„2027 este anul în care comunitățile pot decide, iar cele care finalizează procedura vor putea funcționa pe noua administrație începând cu 2028”, a declarat Alexandru Stoica.
Ministrul a susținut că există deja interes din partea mai multor primari. „Câteva zeci, în fiecare zi primesc mesaje de la domnii primari, vor să discutăm. Au vrut să vadă, în primul rând, ordonanța pusă în consultare publică, să știe exact cum le prezintă oamenilor avantajele și facilitățile”, a afirmat acesta.
Proiectele europene, investițiile și autorizațiile existente ar urma să fie preluate de noile structuri administrative, fără întreruperea lor.
Pentru moment, reforma rămâne la stadiul de proiect și de consultare publică. Numărul comunelor care vor accepta comasarea, costurile efective și economiile realizate vor putea fi evaluate abia după începerea procedurilor.
Guvernul mizează pe reduceri de taxe și finanțări pentru a convinge comunitățile mici să se unească, dar întrebarea esențială rămâne fără un răspuns precis: cât va costa reorganizarea și cât va economisi, în cele din urmă, statul român?











