Dunărea își revine după seceta severă din vară. Debitul va crește spre 4.600 mc/s, aproape de media lunii noiembrie
Debitul Dunării la intrarea în România este în creștere și se apropie de valorile normale pentru această perioadă a anului, după o vară în care fluviul a înregistrat minime istorice. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul măsurat la Baziaș a ajuns la 4.000 de metri cubi pe secundă, iar până la sfârșitul săptămânii viitoare ar putea urca la 4.600 mc/s. Evoluția este importantă inclusiv pentru sectorul energetic, după ce nivelurile extrem de scăzute ale Dunării au contribuit la oprirea temporară a celor două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Debitul Dunării continuă să crească, iar prognozele hidrologilor indică o apropiere de media multianuală specifică lunii noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.
Conform prognozei publicate duminică, 22 noiembrie 2026, de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, la intrarea fluviului în țară, în secțiunea Baziaș, debitul a ajuns la 4.000 mc/s. În următoarele trei zile este așteptată o perioadă de stabilitate, urmată de o nouă creștere.
Prognoza inițială pentru intervalul 21–28 noiembrie, indica un debit de 4.500 mc/s. Buletinul INHGA din 22 noiembrie, pentru intervalul 22–29 noiembrie, a actualizat valoarea la 4.600 mc/s.
Aceasta ar însemna un debit cu numai aproximativ 2% sub media multianuală a lunii noiembrie, comparativ cu un deficit de aproape 15% la valoarea de 4.000 mc/s.
Hidrologii estimează că și debitele Dunării din aval de Porțile de Fier vor crește în perioada următoare.
Dunărea a înregistrat minime istorice în vara anului 2026
Creșterea debitelor vine după o perioadă dificilă, marcată de secetă și de scăderea accentuată a cantităților de apă transportate de fluviu.
În vara anului 2026, Dunărea a coborât la valori minime istorice, cu efecte asupra funcționării infrastructurii energetice. Una dintre cele mai importante consecințe a fost oprirea celor două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care utilizează apa Dunării în sistemele de răcire.
Cele două reactoare au fost oprite mai mult de trei luni, iar repornirea lor s-a realizat în noiembrie. Unitatea 2 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie. Ulterior, ambele au revenit la puterea nominală.
Centrala Nucleară de la Cernavodă reprezintă o componentă importantă a sistemului energetic național, cele două reactoare asigurând, în condiții obișnuite de funcționare, o parte semnificativă din producția de electricitate a României.
Episodul din acest an a evidențiat dependența unor instalații energetice de disponibilitatea resurselor de apă și vulnerabilitatea acestora în perioadele de secetă prelungită.
Debitele râurilor din România vor crește temporar, apoi vor scădea
Prognoza INHGA arată că și râurile interioare vor înregistra modificări ale debitelor în perioada 21–28 noiembrie. În prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi, în general, în creștere, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării apei pe cursurile râurilor.
Există însă și excepții. În bazinele hidrografice Bârlad și Prut, precum și pe râurile din Dobrogea, debitele vor rămâne relativ staționare.
În a doua parte a săptămânii, hidrologii anticipează scăderi ale debitelor pe majoritatea râurilor interioare. Excepție vor face cursurile mijlocii și inferioare ale unor râuri mari din jumătatea de vest a țării, unde creșterile vor continua ca urmare a propagării apei din amonte.
Situație dificilă pe râurile din Moldova. Bârladul, sub 30% din media obișnuită
Deși Dunărea se apropie de valorile normale, situația hidrologică a râurilor interioare rămâne deficitară. Pentru luna noiembrie, INHGA estimează că debitele multor râuri din România se vor situa la numai 30–50% din mediile multianuale.
În Moldova, situația diferă considerabil de la un bazin hidrografic la altul. Râurile Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, precum și cursul Siretului și bazinul superior al Prutului, se numără printre zonele unde debitele sunt estimate la 50–80% din valorile medii multianuale.
În schimb, bazinul hidrografic Bârlad se află printre cele mai afectate, cu debite estimate sub 30% din media obișnuită a lunii noiembrie.
Situații similare sunt prognozate și pentru bazinele Crasna, Barcău și Râmnicu Sărat. Aceste diferențe arată că revenirea debitului Dunării nu înseamnă automat încheierea deficitului hidrologic la nivel național. Unele râuri continuă să transporte cantități de apă mult mai mici decât cele caracteristice perioadei.
Ce înseamnă creșterea debitului Dunării
Revenirea debitului către media multianuală este un semnal favorabil după lunile de secetă, în special pentru activitățile care depind de resursele de apă ale fluviului.
O cantitate mai mare de apă poate îmbunătăți condițiile pentru navigație și pentru alimentarea instalațiilor industriale și energetice, deși efectele concrete depind și de nivelurile locale, de adâncimile șenalului navigabil și de condițiile de exploatare.
Totodată, creșterea debitului nu reprezintă, prin ea însăși, un avertisment de inundații. Prognoza analizată indică o apropiere de valorile obișnuite ale lunii noiembrie, nu o depășire a acestora.














