Peste 500.000 de români au primit deja noile cărți electronice de identitate, însă multe instituții publice nu pot citi datele de pe acestea. În lipsa echipamentelor necesare, oamenii sunt obligați să prezinte documente tipărite, iar procesul de digitalizare rămâne blocat în birocrație. MAI spune că responsabilitatea achiziției cititoarelor aparține fiecărei instituții, dar multe primării nu s-au mobilizat.
România încearcă să facă un pas spre digitalizare prin introducerea noilor cărți electronice de identitate, dar lipsa infrastructurii riscă să transforme proiectul într-un fiasco. Deși peste jumătate de milion de cetățeni au deja buletine cu cip, numeroase instituții publice nu pot citi datele stocate pe acestea, iar oamenii sunt obligați să aducă, în continuare, copii tipărite ale actelor, inclusiv dovada adresei de domiciliu. Situația a fost semnalată public la începutul lunii septembrie, când o persoană nu și-a putut folosi noul buletin la Direcția de Taxe și Impozite din Sectorul 3.
Ministerul Afacerilor Interne arată cu degetul spre instituții, precizând că fiecare autoritate publică trebuie să își achiziționeze singură cititoarele de carduri și să-și adapteze sistemele informatice. Pentru a accesa datele de pe cip, este necesar atât un cititor, cât și aplicația IDPLUGMANAGER, care permite și semnarea electronică a documentelor. Între timp, MAI susține că oferă sprijin tehnic și clarificări celor care solicită ajutor.
La nivel local, reacțiile primăriilor sunt amestecate. Dacă Primăria Sectorului 5 susține că are deja mai multe cititoare, iar Iașiul confirmă achiziții recente, alte instituții, precum cele din Sectorul 1 sau Sectorul 4, încă nu au răspuns. În SEAP, doar Primăria Timișoara figurează cu o achiziție finalizată recent, pe 26 august. În primele opt luni ale anului, s-au înregistrat doar 400 de achiziții de cititoare la nivel național, un număr mult prea mic pentru a acoperi nevoile actuale.
În lipsa echipamentelor, cetățenii pot obține online un certificat digital care atestă domiciliul, însă acest lucru presupune încă un pas birocratic. Între timp, promisiunea unei administrații publice digitalizate rămâne doar pe hârtie, iar noile buletine devin, paradoxal, o sursă de complicații în loc să simplifice viața românilor.
