Un răspuns oficial al Ministerului Afacerilor Interne, transmis luna trecută, confirmă ceea ce șoferii și avocații reclamă de luni de zile: testele antidrog din trafic sunt doar orientative și pot genera erori. Confirmarea sau infirmarea consumului se face exclusiv în laboratoarele medico-legale, însă România are doar 8 centre dotate corespunzător, unul dintre acestea aflându-se la Iași. În acest timp, sute de conducători auto rămân fără permis, unii chiar nevinovați.
La solicitarea unei fundații civice, Poliția Română a comunicat că, între iulie 2024 și mai 2025, 3.367 de șoferi au primit un rezultat pozitiv la DrugTest. Ulterior, laboratoarele medico-legale au stabilit că 43% dintre aceștia nu consumaseră droguri.
Este o creștere semnificativă față de anul trecut, când rata fals-pozitivelor era de 38%. „Când testăm la întâmplare, doar de dragul testării, fără suspiciuni clare, cresc și șansele de eroare”, explică un specialist în toxicologie.
Cum sunt testați șoferii la Iași
Pe drumurile din județ, polițiștii folosesc aparatele Dräger DrugTest 5000, care analizează saliva. Dacă dispozitivul semnalează urme de substanțe psihoactive, șoferul este dus imediat la Institutul de Medicină Legală (IML) Iași, pentru recoltarea de probe biologice.
În prima jumătate a acestui an, în Iași au fost testați câteva sute de șoferi, iar mulți dintre aceștia au dat pozitiv la DrugTest, însă nu toți au avut același rezultat după efectuarea analizelor de către INML
Discrepanțele apar pentru că probele sunt diferite: aparatul testează saliva, laboratorul analizează sângele și urina. În plus și metodele sunt diferite: testul de stradă doar „semnalizează”, în timp ce laboratorul folosește cromatografie și spectrometrie de masă. Există și o sensibilitate ridicată, deoarece aparatul reacționează și la urme infime, chiar sub pragul legal de relevanță. Chiar și medicamentele influențează, deoarece unele tratamente pot influența testul, deși nu sunt considerate droguri.
„Această diferență se poate datora performanței aparatului care detectează chiar și cele mai fine urme, inclusiv din medicamente. În multe cazuri, în prospect scrie clar că nu e voie să conduci dacă iei acel medicament, dar mulți șoferi ignoră avertismentul”, declara recent presei cms. șef Radu Gâtan, Șef Serviciu Direcția Rutieră.
Permisul, suspendat imediat
Legea rutieră prevede că, odată cu un rezultat pozitiv, polițistul suspendă permisul pe loc. Documentul se recuperează doar dacă laboratorul medico-legal confirmă absența substanțelor psihoactive, sau trec cele 72 de ore legale pentru comunicarea rezultatului.
În realitate, termenul este rareori respectat.
Laboratoarele sunt depășite, iar șoferii așteaptă uneori zile sau chiar săptămâni. „Avem clienți care și-au pierdut locurile de muncă sau contractele pentru că au rămas fără permis, deși analizele de laborator i-au declarat nevinovați. Este o sancțiune aplicată înainte să existe o probă certă”, spune un avocat ieșean specializat în cazuri rutiere.
Capacitate insuficientă în laboratoare
Deși România are 42 de instituții medico-legale, doar 8 centre pot face analize toxicologice complexe. Restul cazurilor sunt trimise către aceste centre, iar Iașul este unul dintre puținele județe unde există laborator dotat corespunzător.
Chiar și așa, capacitatea este insuficientă. Ministerul Afacerilor Interne recunoaște problema și promite investiții, dar nu a prezentat niciun calendar clar.
Guvernul a emis OUG nr. 97/2024, care obligă laboratoarele să transmită rezultatele în maximum 72 de ore. În lipsa aparaturii și a personalului, însă, norma rămâne mai degrabă teoretică.
La Iași, într-un oraș unde sute de șoferi profesioniști depind de permis pentru a-și întreține familiile, testele antidrog au devenit nu doar o chestiune de siguranță rutieră, ci și una socială și economică. „Legislația trebuie să facă diferența între consumul de droguri și tratamentul medical. Altfel, oamenii corecți ajung să fie pedepsiți inutil”, atrage atenția un reprezentant al INML.
Testele antidrog sunt menite să prevină tragedii în trafic, însă realitatea din Iași arată că sistemul produce și victime colaterale: șoferi nevinovați, sancționați înainte de a exista o dovadă certă.
Până când Guvernul nu va investi în laboratoare și nu va clarifica legislația, antidrogul din trafic rămâne un instrument imperfect, care salvează vieți, dar și creează nedreptăți.
