Penitenciarele din România nu duc lipsă de condamnați, însă au din ce în ce mai puțini gardieni. Mai exact, lipsește mai bine de o treime din personalul necesar, iar angajările în instituțiile publice au fost sistate, conform șefului ANP, Bogdan Burcu. „Salvarea” pare să vină chiar din interiorul penitenciarelor, din partea unor deținuți care nici nu se gândesc să evadeze. Ba din contră. O lege de mai mulți ani și regăsită în mai multe acte normative sau ordine de ministru dă dreptul unor condamnați să poată fi folosiți la supravegherea altor condamnați. Pentru moment, 128 de deținuți își păzesc „colegii”, iar măsurile de austeritate luate de Guvernul României ar putea face ca numărul pușcăriașilor-gardieni să crească.
Sistarea angajărilor în toate instituţiile publice din România a lovit şi în acest sistem care, dintr-un necesar de 20.000 de oameni, are, în prezent, doar 13.314 angajaţi, spune şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu. Necesarul de angajări a fost stabilit „în urma unui proiect comun cu sindicatele, proiect finanţat cu fonduri nerambursabile”, mai spune şeful ANP.
Cum ajung condamnații să se păzească singuri
Are o condamnare grea pentru omor și a executat peste 15 ani din pedeapsă. A avut o „conduită exemplară” și mai are doar 7 luni până la eliberare. Drept urmare, este considerat eligibil pentru a păzi unitatea de detenție. Și ca orice activitate derulată în penitenciar, deţinutul are parte şi de recompense: la 2 nopţi muncite, se consideră 3 zile executate.
Activitatea de pază prestată de deţinut a fost reglementată inițial de lege dată acum 56 de ani. Este vorba despre Legea 23/1969, care are, la articolele 10 şi 11, următoarele specificaţii:
„Articolul 10 Condamnaţii care dau dovezi temeinice de îndreptare, fiind stăruitori în muncă şi disciplinaţi, pot presta muncă fără pază în afara penitenciarului sau pot fi folosiţi pentru supravegherea altor condamnaţi la locurile de muncă, după ce au executat cel puţin 1/5 din pedeapsă, fracţiune în care se include şi timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate. De prevederile alineatului precedent nu beneficiază cei care au fost condamnaţi pentru infracţiunea de omor sau pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, ori pentru infracţiuni contra securităţii statului, sau pentru infracţiuni prin care s-a produs o pagubă importanţă economiei naţionale, şi nici cei aflaţi în stare de recidivă.Articolul 11 Munca prestată de condamnaţi este remunerată potrivit normelor şi tarifelor de salarizare stabilite în ramura de activitate în care aceştia sînt folosiţi.Munca condamnaţilor folosiţi pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnaţi este remunerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remuneraţia muncii condamnatului o cotă de 10% revine acestuia, iar cealaltă parte revine administraţiei penitenciarului, făcându-se venit la stat. Din sumele încasate drept recompensă pentru invenţii, inovaţii şi raţionalizări create de condamnaţi în timpul deţinerii, li se acordă acestora o cotă de 50%, diferenţa făcându-se venit la stat”, este specificat în textul de lege.
Legea din 1969 a fost abrogată succesiv printr-o serie de normative. S-au făcut modificări și în 2003, și în 2006, iar ultima modificare apare în legea nr. 254 din 19 iulie 2013. Din regulamentul legii au decurs însă mai multe ordine de aplicare și instrucțiuni. Ele spun în esență același lucru: deținuții din regim deschis care au stagiul militar satisfăcut – pot fi folosiți ca elemente ajutătoare de pază pe perimetrul de deținere sau la paza altor condamnați.
Numai că în penitenciarele României poposesc și deținuți care nu au stagiul militar satisfăcut. Așa că, printr-un alt regulament de pază, escortare, supraveghere a fost modificat ordinul MJ precedent – și sunt folosiți la pază sau ca „elemente ajutătoare de pază” pentru alți deținuți – dar însoțiți de polițiștii de penitenciare – condamnații „cuminți”. Adică cei care au plecat în permisiune sau cei care mai au puțin până la liberarea condiționată.
Măsura de criză a fost luată pentru a suplini lipsa de personal dar, cumva, acest lucru, nu justifică faptul că statul nu își completează numărul necesar cu angajați din penitenciare.
Lucrurile au mai evoluat între timp, iar condamnaţii pentru omor, cu pedeapsă executată aproape integral, au putut fi şi ei incluşi în acest circuit. În acest moment, sunt 128 de „deținuți-gardieni” în 18 penitenciare din România.
Cu ce arme păzeşte un deţinut alţi deţinuţi
„Are un fluier și un telefon. El nu poate apela pe nimeni de pe telefonul respectiv, doar ridică receptorul și îi răspunde dispeceratul. Și acolo poate să spună ce observă el. Eu așa știu sistemul de 23 de ani. Nu știu dacă și în alte țări se practică”, ne povestesc surse din cadrul unei unităţi de detenţie care foloseşte acest sistem de pază.
În unele închisori, cum ar fi cea de la Severin, există chiar un sistem combinat de post cu agent-post cu deţinut-post cu agent. Din 7 posturi de pază, 5 sunt cu agenţi şi 2 cu deţinuţi, ne mai spun aceleaşi surse. În prezent, mai sunt doar 4, distribuite egal către deţinuţi şi agenţi.
Potrivit conducerii ANP, sistemul penitenciar se pregăteşte să introducă un sistem de digitalizare, care să monitorizeze închisorile cu ajutorul camerelor video şi senzorilor perimetrali.
În alte unităţi de detenţie din ţară, se consideră că acest sistem, prin care deţinuţii contribuie la paza unităţilor care trebuie să-i aibă în pază pe condamnaţi, este unul „de creditare şi face parte din procesul de recompensă”.
„E vorba de responsabilizarea și încrederea pe care o acorzi. Cred ca modifică ceva stimuli receptori neuronali și responsabilizează. Oamenii tot vin la muncă și se iau alte mijloace de verificare, chiar și pentru ei. S-a constatat că, atunci când acorzi încredere și mai multe libertăți, statul are un indicator mic de recidivă. A se vedea cazul Norvegiei”, mai spun sursele consultate de Gândul.
