România, cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE în 2024. Bruxellesul cere accelerarea măsurilor de siguranță până în 2030
Datele apar în cel mai recent raport de monitorizare publicat de Comisia Europeană privind progresul către obiectivul de reducere la jumătate a deceselor și rănilor grave până în 2030.
Totuși, raportul indică și o evoluție pozitivă: față de 2019, numărul deceselor rutiere din România a scăzut cu 21%, ceea ce sugerează că țara se află relativ aproape de traiectoria necesară pentru atingerea țintelor stabilite la nivel european. Strategia națională privind siguranța rutieră pentru perioada 2022–2030 prevede reducerea cu 50% a deceselor și a vătămărilor grave comparativ cu anul de referință 2019, prin implementarea a peste 100 de măsuri grupate în cinci piloni principali.
Pietonii și drumurile urbane, principalele vulnerabilități
Distribuția victimelor indică însă vulnerabilități structurale majore. România are o pondere mult mai mare a deceselor în rândul pietonilor decât media UE, aproximativ 39% față de 20% la nivel european. De asemenea, 65% dintre decesele rutiere se produc în mediul urban, ceea ce evidențiază probleme legate de infrastructură, organizarea traficului și protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.
CITESTE SI: Accident feroviar la trecerea cu calea ferată în localitatea Războineni
Datele istorice arată și alte dificultăți: între 2010 și 2019 numărul bicicliștilor decedați a crescut cu 19%, iar în 2019 România se situa pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere și densitatea autostrăzilor raportată la populație.
În perioada 2019–2023 s-au înregistrat scăderi ale deceselor și rănilor grave pentru majoritatea categoriilor de participanți la trafic, cu excepția accidentelor cu un singur vehicul și a conducătorilor de vehicule motorizate pe două roți. Cea mai mare reducere a deceselor a fost în cazul pietonilor (35%), iar cea mai mare scădere a rănilor grave s-a înregistrat în afara localităților (63%) și în rândul ocupanților autoturismelor (61%).
Progrese insuficiente la nivel european
La nivelul UE, raportul arată că 19.940 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile europene în 2024 — o scădere de 12% față de 2019, dar mult sub ritmul anual necesar pentru atingerea obiectivului din 2030. Accidentele rutiere generează costuri economice estimate la aproximativ 2% din PIB-ul Uniunii, iar până la 100.000 de persoane suferă anual leziuni grave care le schimbă viața.
„Fiecare deces în accidente rutiere este o tragedie. Deși am făcut progrese importante, trebuie să ne accelerăm eforturile și să acționăm mai rapid și cu mai multă hotărâre”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru transport și turism durabil.
Măsuri europene și exemple de succes
Executivul european propune acțiuni în cinci domenii prioritare: siguranța infrastructurii și sistemele inteligente de transport, aplicarea mai strictă a regulilor de circulație, tehnologii avansate de siguranță pentru vehicule, gestionarea noilor forme de mobilitate (precum trotinetele electrice) și cercetarea în domeniu.
Raportul evidențiază și exemple de succes din state membre precum Polonia, Lituania și Slovenia, care au reușit reduceri de peste 30% ale mortalității rutiere din 2019. Printre măsurile eficiente menționate se numără limitele de viteză de 30 km/h în orașe, rețelele extinse de camere automate de trafic și campaniile de conștientizare bazate pe date.
CITESTE SI: Un tânăr din județul Vaslui și-a pierdut viața după ce s-a răsturnat cu ATV-ul
Comisia solicită statelor membre, inclusiv României, să îmbunătățească guvernanța în domeniul siguranței rutiere, să aloce finanțare adecvată și să implementeze programe sistematice de eliminare a „punctelor negre” de pe rețelele rutiere. Autoritățile locale sunt încurajate să integreze siguranța în planificarea urbană și să dezvolte infrastructură sigură pentru pietoni, bicicliști și alți utilizatori vulnerabili.
În contextul acestor date, provocarea majoră pentru România rămâne accelerarea investițiilor și a reformelor pentru a reduce decalajul față de media europeană și pentru a salva vieți până la finalul deceniului.
