Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), în București s-au înregistrat cele mai mari pierderi: 1.424 de persoane și-au pierdut viața, iar 32 de clădiri mari sau medii s-au prăbușit complet. La nivel național, aproape 33.000 de locuințe au fost grav avariate, iar aproximativ 200.000 de oameni au fost direct afectați.
Seismul din 1977 este considerat al doilea mare cutremur al secolului XX în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut aceeași magnitudine, 7,4 Mw. Cele mai afectate zone au fost capitala, sudul și estul țării, unde sute de imobile s-au prăbușit sau au fost grav avariate.
Printre clădirile simbol distruse în București se numără Blocurile Scala, Casata și Nestor, fostul Hotel Victoria (Lafayette), dar și imobile de pe Calea Moșilor, strada Tudor Arghezi sau zona Lizeanu. De asemenea, au fost afectate spitale, școli, instituții culturale și monumente istorice.
Cutremurul din 4 martie 1977 a curmat și viețile unor mari personalități ale culturii române, precum Toma Caragiu, Alexandru Ivasiuc și Veronica Porumbacu, marcând profund societatea românească.
La aproape jumătate de secol de la tragedie, cutremurul din 1977 rămâne un moment de referință în istoria dezastrelor naturale din România și un avertisment constant privind riscul seismic major din zona Vrancea.
