Toader rememorează participarea sa, în martie 2017, la primul Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, unde s-ar fi conturat decizia crucială.
„Locul de desfăşurare – o sală monumentală, cu ritualurile bine cunoscute, acolo nu este loc pentru improvizație. Se adună poziții consolidate în ani, nu opinii de moment”, a scris fostul ministru.
Înaintea reuniunii, acesta susține că a discutat cu fostul comisar european pentru justiție, Věra Jourová, care avea ca prioritate lansarea Parchetului European. La acel moment, opt state își exprimaseră deja acordul, însă era nevoie de încă un vot pentru declanșarea oficială a cooperării consolidate.
„Am promis că voi transmite acordul României”
Potrivit lui Toader, în cadrul reuniunii a susținut necesitatea unei dimensiuni penale a justiției europene:
„Am spus apoi că justiția europeană nu poate rămâne limitată la zona dreptului civil, ci trebuie să cuprindă și dimensiunea penală, fiind necesară şi o structură de parchet la nivel european.”
Fostul ministru afirmă că nu avea mandat pentru a oferi un vot pe loc, însă a promis că va reveni rapid cu o poziție oficială:
„Am promis că până a doua zi, la ora 14:30, voi transmite oficial acordul României, în scris.”
Discuția cu premierul Sorin Grindeanu
Revenit în țară, Tudorel Toader susține că a discutat subiectul cu premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu.
„Domnia sa m-a întrebat: «Dvs. cum consideraţi?»”, relatează fostul ministru, precizând că a argumentat în favoarea unei structuri de parchet european, ca parte a consolidării spațiului de justiție penală în UE.
În aceeași zi, acordul României a fost transmis oficial, iar Toader afirmă că acesta a fost votul care „a deblocat cooperarea consolidată și a făcut posibilă înființarea Parchetului European”.
Rolul României și extinderea competențelor EPPO
După declanșarea procedurii, au început negocierile privind regulamentul de funcționare al EPPO. Toader susține că a pledat pentru ca instituția să înceapă prin protejarea intereselor financiare ale Uniunii, dar ulterior să își extindă competențele asupra altor infracțiuni grave.
„Privind în urmă, pot afirma că acel moment a fost unul esențial pentru justiţia penală europeană!”, concluzionează acesta, apreciind că decizia din martie 2017 a reprezentat un punct de cotitură în construcția mecanismelor penale la nivelul Uniunii Europene.
Postarea fostului ministru readuce în atenție rolul României în lansarea uneia dintre cele mai importante structuri judiciare europene din ultimii ani – Parchetul European.
