Taxele locale din România – cele aplicate locuințelor, terenurilor și autoturismelor – vor crește considerabil începând cu 1 ianuarie 2026, în baza unei reforme amânate anterior, dar asumată oficial de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Măsura, care fusese temporar suspendată în 2022 din cauza instabilității economice și a contextului electoral, va fi pusă în aplicare în perioada următoare, odată cu adoptarea primului pachet de măsuri fiscale propus de actualul guvern, condus de Ilie Bolojan.
Practic, se elimină plafonul maxim al impozitelor locale, rămânând doar un prag minim, iar baza de calcul va reflecta valoarea reală de piață a proprietății, după cum susțin specialiștii în domeniul financiar.
Ce se schimbă concret: impozitul pe locuințele rezidențiale va avea un prag minim de 0,1%, dar fără un plafon maxim impus de lege; pentru clădirile nerezidențiale, pragul minim crește la 0,5%; clădirile cu destinație agricolă vor fi taxate de la un minim de 0,4%. Autoritățile locale vor avea libertatea să majoreze taxele în funcție de nevoile bugetului propriu, fără aprobări de la nivel central.
În prezent, impozitele sunt calculate pe baza unor evaluări fiscale care nu reflectă fidel prețurile de pe piața imobiliară. Conform noii abordări, baza impozabilă va fi redefinită pentru a corespunde valorilor reale ale proprietăților. Evaluările se vor baza pe rapoarte actualizate, întocmite de evaluatori autorizați.
Specialiștii anticipează apariția fenomenului de „downsize” – vânzarea proprietăților mari sau scumpe și mutarea în locuințe mai mici, cu taxe mai reduse, comportament des întâlnit în economii occidentale unde impozitarea locală este ridicată.
Reforma are potențialul de a schimba radical comportamentele proprietarilor români, în special în mediul urban. Se preconizează că vor crește cheltuielile anuale cu locuințele, iar în cazul persoanelor juridice, costurile de deținere a activelor imobiliare vor fi semnificativ mai mari. Efectul se va resimți indirect și asupra chiriilor, care ar putea fi ajustate în sus pentru a compensa povara fiscală suplimentară.
Mai mult, specialiștii anticipează apariția fenomenului de „downsize” – vânzarea proprietăților mari sau scumpe și mutarea în locuințe mai mici, cu taxe mai reduse. Acest tip de comportament este des întâlnit în economii occidentale unde impozitarea locală este ridicată, dar ar putea apărea tot mai des și în România, în special în rândul familiilor cu venituri medii. „Într-un climat deja încărcat fiscal, acest pas ar putea duce la o redefinire a ideii de proprietate și investiție imobiliară în România”, susțin specialiștii, care atrag atenția și asupra impactului psihologic asupra românilor, obișnuiți cu ideea de a deține locuințe pe viață și a le transmite urmașilor.
Impozit pe lux – o povară suplimentară
Reforma fiscală include și o taxă specială pentru proprietățile de lux, aplicabilă locuințelor evaluate la peste 500.000 de euro și autoturismelor cu valoare de peste 75.000 de euro. Aceste categorii vor suporta un impozit suplimentar, într-un efort de a echilibra sarcina fiscală.
Forma finală a legislației este în curs de elaborare și, potrivit autorităților, va fi publicată până la sfârșitul lunii august. Vor fi stabilite atunci și toate detaliile privind procedurile de evaluare, noile cote și eventualele derogări sau tranziții graduale.
Reforma taxelor locale este parte a angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene în cadrul PNRR, scopul fiind creșterea autonomiei financiare a administrațiilor locale și reducerea dependenței de fonduri de la bugetul central.
