Dispută publică pe tema fondurilor PNRR: acuzații privind întârzieri la decontări și reacții din partea Guvernului
Potrivit fostului ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, România nu ar mai fi încasat bani de la Comisia Europeană, deși ar avea de primit aproximativ 3,1 miliarde de euro.
„La acest moment România a cheltuit circa 11 miliarde euro pe facturile aferente proiectelor din PNRR. În același timp, România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană”, a declarat Câciu.
Fostul ministru a detaliat că suma ar include 840 de milioane de euro aferente cererii de plată 3 și aproximativ 2,3 miliarde de euro din cererea de plată 4, despre care afirmă că nu au fost încă validate.
„România nu mai are bani PNRR în conturi, folosește bani naționali, costuri mari (…) și un ‘gol de casă’ cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar”, a mai spus el, solicitând publicarea situației contului PNRR de la Banca Națională a României.
În declarațiile sale, Câciu a ridicat și întrebări politice privind conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, sugerând că actualul ministru ar fi susținut politic de Ilie Bolojan și ar urmări o carieră în Partidul Național Liberal.
Replica a venit de la actualul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care a respins acuzațiile și a afirmat că nu există niciun risc de blocaj financiar. „Nu, nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR. Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR. Avem la dispoziție credite bugetare instante”, a declarat acesta, făcând referire la rolul Ministerul Finanțelor în asigurarea fluxurilor de numerar.
Pîslaru a precizat că, cererea de plată nr. 4 a fost depusă în decembrie și se află în proces de verificare la nivel european. „Decontarea cu Comisia Europeană avansează bine (…) În luna martie ar trebui să fie finalizat”, a spus ministrul, acuzându-l pe fostul oficial că „aruncă din nou minciuni în spațiul public”.
Conflictul scoate în evidență tensiunile politice legate de implementarea PNRR, program prin care România mai are de atras miliarde de euro până la termenul limită din 2026.
În timp ce opoziția și foști oficiali ridică semne de întrebare privind ritmul de încasare și reformele asumate, actualii responsabili guvernamentali susțin că procedurile sunt în grafic și că plățile interne nu sunt în pericol.
Tema rămâne una sensibilă, având în vedere impactul fondurilor europene asupra investițiilor publice, deficitului bugetar și stabilității macroeconomice. În perioada următoare, validarea cererilor de plată aflate în analiză la Bruxelles va reprezenta principalul indicator al progresului real.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
