Ilie Bolojan va sesiza Curtea Constituțională după ce măsurile din pachetul de reformă administrativă au fost contestate de Avocatul Poporului
Autoritățile vor depune la Curtea Constituțională argumentele în sprijinul celor patru măsuri din pachetul de reformă administrativă care au fost contestate de Avocatul Poporului. Sesizarea este un drept constituțional al instituției, însă este pentru prima dată în ultimii trei ani când această prerogativă este exercitată.
Premierul Ilie Bolojan, a declarat că măsurile contestate reprezintă opțiuni de politică publică menite să crească eficiența administrației și disciplina bugetară.
„Avocatul Poporului are dreptul constituțional să facă o asemenea sesizare, dar este prima dată în ultimii trei ani când exercită această prerogativă”, a spus Bolojan.
Prima măsură contestată se referă la posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra, în regim parțial, pentru două primării de comună. Potrivit lui Bolojan, această soluție ar putea ajuta administrațiile locale mici, unde volumul de muncă nu justifică, în anumite cazuri, o normă întreagă.
„În multe localități mici, un funcționar nu are de lucru cu normă întreagă. Altora le este greu să își găsească oameni calificați pe anumite posturi. Un urbanist, de exemplu, nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică”, a explicat el.
Oficialul a precizat că măsura ar permite reducerea cheltuielilor de personal și ar facilita accesul comunităților rurale la specialiști.
„Soluția propusă încearcă să reducă cheltuielile de personal, fără să afecteze activitatea primăriilor, și să permită angajarea de personal calificat în mediul rural”, a mai spus Bolojan.
O altă măsură introduce obligația ca și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte certificat de atestare fiscală, care dovedește că nu are datorii la bugetul local. În prezent, doar vânzătorul trebuie să prezinte acest document.
„Este de bun-simț ca un cumpărător care are bani pentru achiziții importante să își plătească obligațiile față de comunitate înainte de a face noi investiții”, a declarat președintele Senatului.
A treia prevedere se referă la posibilitatea ca primăriile sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale în cazul persoanelor care au datorii către autoritățile publice.
„Este corect ca un cetățean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcționarea și dezvoltarea comunității în care locuiește?”, a întrebat retoric Bolojan.
Ultima măsură contestată prevede suspendarea permisului de conducere dacă amenzile de circulație nu sunt plătite într-un termen considerat rezonabil.
Potrivit datelor invocate de oficial, în România sunt încasate doar aproximativ 40% dintre amenzile rutiere.
„Deci șase din zece persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume importante pierdute de la buget. Este vorba despre eficiența diminuată a unor măsuri de disciplinare a traficului”, a afirmat Bolojan.
El a subliniat că problema este cu atât mai gravă cu cât România se află printre statele europene cu cele mai multe accidente rutiere grave.
„Cine rămâne mereu nepedepsit se va simți liber să încalce legea din nou”, a adăugat acesta.
În opinia sa, măsurile contestate nu contravin Constituției, ci sunt menite să îmbunătățească funcționarea administrației și siguranța cetățenilor.
„Nu putem avea o administrație mai bună și o țară mai sigură fără să creăm și condițiile necesare, inclusiv în legislație, pentru asta”, a conchis Ilie Bolojan.
Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă prevederile contestate respectă sau nu legea fundamentală.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
