Jumatate din deficitul bugetar al Romaniei este generat de schema de plafonare a preturilor la energie si gaze
Declarația scoate în evidență presiunea financiară acumulată în urma măsurilor adoptate în perioada crizei energetice, când autoritățile au intervenit pentru a proteja populația și economia de creșterile bruște ale prețurilor.
Potrivit ministrului, intervenția statului a fost justificată în contextul excepțional al momentului, dar costurile au devenit foarte greu de susținut pe termen lung. „Plafonarea a fost o măsură necesară pentru a proteja românii și companiile într-o perioadă de criză fără precedent, însă impactul bugetar a fost unul foarte mare”, a explicat acesta. El a subliniat că mecanismul a presupus compensarea diferențelor dintre prețurile reale din piață și cele plătite de consumatori, ceea ce a dus la cheltuieli de zeci de miliarde de lei din fonduri publice.
Oficialul a atras atenția că experiența ultimilor ani arată nevoia unor politici mai bine țintite în viitor. „Nu ne mai putem permite scheme generale de sprijin care acoperă pe toată lumea. Ajutorul trebuie să meargă în special către consumatorii vulnerabili”, a declarat ministrul la Digi24.
CITESTE SI: De ce plătești atât de mult pentru electricitate? 5 factori ascunși care consumă multă energie în casa ta
În opinia sa, o astfel de abordare ar reduce presiunea asupra bugetului și ar permite statului să investească mai mult în dezvoltarea sectorului energetic.
În același timp, autoritățile mizează pe creșterea producției interne și pe investiții în infrastructură pentru a preveni apariția unor noi șocuri majore de prețuri. „Soluția pe termen lung nu este plafonarea, ci mai multă energie produsă în România și un sistem energetic mai modern și mai stabil”, a mai spus ministrul.
Experiența plafonării ar putea influența modul în care vor fi concepute politicile energetice și sociale în perioada următoare.
