Şoferii din Bucureşti pierd echivalentul a peste 12 zile de lucru anual din cauza aglomeraţiei din trafic, potrivit Indexului de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Oraşe Vizionare, cea mai bună situaţie fiind în oraşe mici, precum Reşiţa, Giurgiu şi Cărăraşi, unde un locuitor pierde anual doar 3–3,5 zile de lucru pe an.
Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 şi 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraş şi acoperă cele 41 de municipii reşedinţă şi Bucureşti.
De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Oraşele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră şi ies de la muncă, ci şi în mijlocul zilei, când activităţile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programe decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieşire din oraş.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect CITY INDEX. Analiza din 2025 indică şi câteva salturi spectaculoase faţă de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri faţă de 2024, în timp ce Alba Iulia şi Bistriţa câştigă câte opt poziţii. Reşiţa, care îşi consolidează locul întâi, câştigă şi ea şase locuri faţă de anul trecut.
În contrast, oraşele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureştiul este în continuare excepţia majoră a reţelei urbane româneşti, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% şi cu pierderi datorate aglomeraţiei, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual.
Timişoara şi Iaşi trec şi ele pragul de 9 zile pierdute pe an.
În schimb, Brăila şi Galaţi, deşi depăşesc 150.000 de locuitori, reuşesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomeraţiei în trafic.
La polul opus al dinamicii, câteva oraşe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte faţă de 2024. Alexandria şi Cluj-Napoca câte şapte poziţii, în timp ce Braşov, Tulcea pierd şi ele cinci. Explicaţiile ţin de presiuni noi pe reţelele rutiere, şantiere prelungite sau un management mai puţin eficient al traficului.
