Stil de viaţă sănătos: recomandări, contraindicaţii

Stilul de viață sănătos a devenit unul dintre cele mai intens dezbătute subiecte, atât în comunitatea științifică, cât și în media (sub numeroasele ei forme), astfel încât informațiile sunt tot mai numeroase și tot mai variate, lăsând populația generală interesată de acest subiect confuză.

Primul element care trebuie clarificat este însăși natura ”schimbătoare” a datelor științifice în ceea ce privește recomandările pentru un stil de viață sănătos: știința evoluează, trecerea timpului aduce date prețioase cu privire la populația care aderă la un tip de stil de viață sau altul, iar acest lucru ar trebui mai degrabă să ne bucure decât să ne facă să ne îndoim de veridicitatea datelor.

ARTICOLE SIMILARE

Trei copii din Iași, suspecți de malarie după o călătorie în Africa. Anchetă epidemiologică în curs

Echipamente medicale de aproape 3 milioane de euro pentru Ambulatoriul Spitalului Județean Suceava

În ce constă un stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos, fie că este vorba despre copii, adulți sau vârstnici, se bazează pe şase piloni esențiali: alimentație, activitate fizică, somn, managementul stresului, renunțarea la uzul de substanțe precum tutunul sau alcoolul și, nu în ultimul rând, calitatea relațiilor interumane.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este un proces mult mai complex decât „trebuie să slăbesc” sau „de mâine nu mai mănânc un anume aliment”. Atât corpul, cât și mintea noastră au nevoie de susținere pentru ca noi să ne simțim bine, iar abordarea trebuie să fie una integrativă, care ia în calcul toți acei piloni menționați anterior. Este important să îți cuantifici rezultatele la care te conduce un stil de viață sănătos cu ajutorul unor instrumente obiective și precise, cum este calculatorul de grăsime corporală.

De ce este important un stil de viață sănătos

Beneficiile unui stil de viață sănătos sunt nenumărate și sunt documentate la toate vârstele.

Un stil de viață sănătos în perioada copilăriei nu doar că ajută la dezvoltarea armonioasă a copiilor, ci le creează obiceiuri care vor rămâne cu ei pe parcursul întregii vieți. Este important să introducem alimente sănătoase de tipul proteinelor slabe, cerealelor integrale, legumelor și fructelor în dieta copiilor încă din perioada de diversificare, pentru a încuraja gustul și preferința pentru acestea. La fel de importantă este limitarea accesului la alimente foarte dulci sau procesate de tipul chipsurilor, snacksurilor, dulciurilor și sucurilor acidulate.

Timpul petrecut în aer liber, jocurile imaginative, socializarea și timpul de calitate petrecut cu părinții trebuie, de asemenea, să primeze în fața timpului petrecut în fața ecranelor (TV, tabletă, telefon mobil).

Menținerea unui stil de viață sănătos în rândul adulților previne apariția patologiilor precum obezitatea, hipertensiunea arterială, boala cardiovasculară aterosclerotică, diabetului zaharat tip 2 și a unor tipuri de cancer, concomitent punând bazele unei bătrâneți liniștite și neîmpovărate de boli și incapacitate.

Activitatea fizică pentru un stil de viață sănătos

Există o distincție deosebit de important între ceea ce numim „activitate fizică” și „sport”, respectiv că în timp ce nu toți oamenii pot să facă sport (sau cel puțin nu din momentul 0), activitatea fizică este ceva ce putem cu toții să facem, indiferent de condiție fizică, statut social și locație. Recomandările Societății Europene de Cardiologie includ între 150 și 300 minute de activitate fizică de intensitate moderată (mersul pe jos în ritm mai alert, mersul cu bicicleta, dansul, drumețiile) sau între 70 și 150 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate crescută (alergat, cycling, exerciții de tip HIIT-High intensity interval training). Dacă atingerea acestor ținte este imposibilă, recomandarea pentru aceste persoane este de a face cât mai multă mișcare posibil, considerându-se că oricât de puțină ar fi, este mult mai benefică decât inactivitatea totală.

Printre beneficiile activității fizice la copii și adolescenți se numără o sănătate cardio-metabolică mai bună, dezvoltare musculo-scheletală armonioasă, performanțe școlare mai bune, o sănătate mintală mai bună, precum și un procent mai redus de grăsime corporală.

În cazul adulților și vârstnicilor, activitatea fizică reduce riscul mortalității de orice cauză, scade riscul de mortalitate datorată bolilor cardio-vasculare, scade incidența hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat tip 2, a unor tipuri de cancer, scade riscul de căderi și fracturi osoase, contribuind totodată la o sănătate mintală mai bună și la prevenția tulburărilor de somn.

Se recomandă (re)începerea activității fizice sau a sportului într-o manieră progresivă, adaptată particularităților individuale – greutate, patologii asociate -, pentru a evita accidentările și suprasolicitarea, situații detrimentale bunăstării.