Spitalele regionale din România: între promisiuni ferme și blocaje persistente
Proiectele spitalelor regionale de urgență din Craiova, Iași și Cluj-Napoca continuă să fie un test major pentru capacitatea administrativă a statului român. Deși autoritățile promit finalizarea a două dintre ele până în 2028, realitatea din teren rămâne inegală, marcată atât de progres, cât și de întârzieri generate de proceduri birocratice.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că spitalele regionale din Craiova și Iași sunt pe un traseu care permite finalizarea lor pana la finalul anului 2028: „Termenul de finalizare pentru spitalele regionale din Craiova și Iași este 2028 și, în momentul de față, ne încadrăm în acest termen.”
El a subliniat însă că ritmul diferă de la un proiect la altul, în funcție de obstacolele întâmpinate în fazele inițiale.
Referindu-se la evoluția lucrărilor, ministrul a evidențiat contrastul dintre Craiova și Iași: „La Craiova lucrările sunt mult mai avansate, pentru că acolo nu am avut contestații. La Iași, din păcate, am pierdut timp din cauza acestor contestații.”
În cazul Iașului, el a explicat că întârzierile au fost generate de procesele juridice, dar că situația a fost deblocată:„Contractul este semnat, lucrările au început. Se lucrează în acest moment la fundații, la partea mai puțin vizibilă, dar esențială.”
Situația cea mai dificilă rămâne la Cluj-Napoca, unde proiectul este blocat în etapa de atribuire a contractului. Ministrul a recunoscut deschis acest impas: „La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestație.”
Această declarație scoate în evidență una dintre cele mai mari probleme ale investițiilor publice din România: durata mare a procedurilor de achiziții și vulnerabilitatea lor la blocaje juridice.
Alexandru Rogobete a încercat să tempereze criticile legate de ritmul lucrărilor, explicând că anumite etape nu sunt spectaculoase vizual, dar sunt cruciale: „La începutul unui astfel de proiect, lucrările nu sunt spectaculoase. Nu vedem clădirea ridicată, dar se lucrează intens la partea de infrastructură.”
El a insistat că aceste etape sunt decisive pentru calitatea construcției și nu trebuie confundate cu stagnarea.
Ministrul a plasat aceste proiecte într-un context mai larg al investițiilor din sănătate: „În momentul de față, avem zeci de șantiere de spitale în România. Nu mai putem spune că nu se construiește.”
Această afirmație vine ca răspuns la percepția publică persistentă privind lipsa investițiilor în infrastructura medicală. Declarațiile oficiale conturează o imagine duală: optimism moderat pentru Craiova și Iași, unde există progres concret, și incertitudine pentru Cluj, unde blocajele juridice continuă să întârzie proiectul.
