Noua lege a salarizării provoacă revoltă în Poliție: agenții din stradă ajung să câștige de două ori mai puțin decât funcționarii de birou
Proiectul noii legi a salarizării pentru bugetari a generat nemulțumiri puternice în rândul polițiștilor, după publicarea grilelor de salarizare propuse pentru structurile din ordine publică. Sindicatele susțin că, în continuare, diferențele dintre veniturile polițiștilor din teren și cele ale funcționarilor din aparatul administrativ rămân semnificative, în unele cazuri ajungând chiar la un raport de 1 la 2.
Potrivit datelor analizate de Sindicatul Europol, un agent de poliție aflat la început de carieră sau încadrat pe funcții operative are un salariu de funcție brut care pornește, în funcție de coeficient, de la aproximativ 4.300 – 5.500 lei, la care se adaugă sporuri și indemnizații. După aplicarea contribuțiilor, venitul net ajunge frecvent în zona 3.000 – 4.500 lei lunar, în funcție de condițiile de muncă și de structura în care activează.
În schimb, în anumite instituții și agenții publice, un funcționar de execuție sau un angajat din aparatul administrativ poate ajunge la salarii nete de 6.000 – 8.000 lei lunar, fără expunerea la riscuri operaționale, fără ture de noapte și fără intervenții în situații periculoase. În unele cazuri, funcțiile de conducere din zona administrativă depășesc 10.000 – 12.000 lei net lunar, ceea ce accentuează diferențele față de structurile operative.
CITESTE SI: Șofer băut, filmat când încearcă să mituiască un polițist din Letcani cu 5.000 de lei
Sindicatele din poliție arată că un polițist care lucrează în stradă, intervine la accidente, violențe sau situații de urgență, poartă armament și lucrează în ture, inclusiv noaptea și în weekend, poate avea un venit total de aproximativ 4.000 – 6.000 lei net, în timp ce un funcționar de birou dintr-o agenție centrală poate depăși cu ușurință acest nivel fără expunere la risc.
Noua lege propune calcularea salariilor prin înmulțirea unui coeficient cu o valoare de referință fixă de 4.325 lei, însă reprezentanții polițiștilor afirmă că acest mecanism nu reduce diferențele dintre munca operativă și cea administrativă. În practică, diferențele rămân determinate de coeficienții diferiți pe funcții, ceea ce menține decalaje consistente între categorii.
O altă problemă semnalată este dependența ridicată a veniturilor polițiștilor de sporuri. De exemplu, sporul de noapte poate adăuga aproximativ 25% la salariul de bază pentru turele efectuate în condiții speciale, norma de hrană se situează în jurul a 1.000 – 1.200 lei lunar, iar plata orelor suplimentare sau a intervențiilor operative poate varia semnificativ de la o lună la alta. Fără aceste elemente, salariul de bază al multor agenți rămâne la un nivel considerat modest raportat la riscurile profesiei.
În acest context, sindicatele avertizează că un polițist poate ajunge, în anumite situații, să câștige de două ori mai puțin decât un funcționar public din administrația centrală sau din agenții, în special în funcții de execuție sau coordonare administrativă. Această diferență este considerată una dintre principalele cauze ale deficitului de personal din sistemul operativ.
Reprezentanții polițiștilor mai atrag atenția că, în condițiile actuale, salariile din domeniul operativ nu reflectă suficient nivelul de risc și responsabilitate, ceea ce determină migrarea personalului către alte structuri bugetare sau pensionări anticipate.
Proiectul de lege urmează să fie discutat în continuare între Guvern și organizațiile sindicale, iar una dintre principalele teme rămâne reducerea discrepanțelor dintre munca de teren și aparatul administrativ, atât în ceea ce privește salariile de bază, cât și structura sporurilor.
