Bacău | Mii de hectare de pădure revendicate din nou în instanță
Unul dintre cele mai controversate dosare de retrocedare din România revine în atenția publică și a instanțelor, după ce lupta pentru zecile de mii de hectare de pădure din județul Bacău a fost relansată. Este vorba despre suprafața de aproximativ 43.000 de hectare de teren forestier de pe Valea Trotușului, considerată cea mai mare pădure revendicată vreodată în România.
După ani de anchete, procese și condamnări care, în cele din urmă, s-au încheiat prin prescripție, disputa juridică este departe de a fi închisă. Potrivit unei noi investigații publicate de Rise Project, dosarul a ajuns din nou la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde Paltin Sturdza încearcă o nouă ofensivă judiciară pentru recuperarea unei părți importante din fostele moșii Comănești și Palanca.
În noua cerere depusă la instanța supremă, Paltin Sturdza solicită retrocedarea a aproape 12.000 de hectare de pădure, invocând mai multe presupuse vicii de procedură, hotărâri contradictorii și documente istorice, inclusiv un partaj datând din anul 1902.
Demersul vizează recunoașterea calității sale de succesor și obligarea comisiilor de fond funciar să îl pună în posesie. În situațiile în care terenurile nu mai pot fi restituite în natură, solicitarea include și acordarea de despăgubiri prin puncte, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
CITESTE SI: A mers la cules de ciuperci și a venit cu un bebeluș! Naștere în pădure, la Poienari
De cealaltă parte, Romsilva contestă ferm cererea, considerând-o tardivă și nefondată. Reprezentanții regiei susțin că solicitarea încearcă să folosească o decizie mai veche privind retrocedarea castelului din Comănești pentru a extinde pretențiile asupra unei vaste suprafețe de teren forestier.
Miza acestei păduri nu este doar una economică, ci și una profund simbolică pentru justiția românească. Cazul are rădăcini încă din anii 2000, când au început primele demersuri pentru recuperarea terenurilor.
Dosarul a devenit celebru la nivel național după implicarea unor nume sonore din politică și justiție. În așa-numitul „dosar Ghika”, printre cei trimiși în judecată s-au numărat Paltin Sturdza, fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc și alte persoane influente, inclusiv magistrați și intermediari de afaceri.
Inițial, au existat condamnări penale, inclusiv pedepse cu executare. Totuși, în noiembrie 2023, Înalta Curte a constatat intervenirea prescripției, ceea ce a dus la închiderea componentei penale a cazului.
Această decizie a stârnit ample controverse, mai ales în contextul dimensiunii uriașe a suprafeței forestiere și al implicațiilor financiare.
Suprafața revendicată este de două ori mai mare decât municipiul București și reprezintă una dintre cele mai valoroase zone forestiere din țară.
În investigațiile anterioare, Rise Project a arătat că această pădure a fost inclusă chiar într-un precontract de vânzare către compania germană Prokon, într-o tranzacție estimată la aproximativ 140 de milioane de euro. Afacerea a produs ecouri inclusiv în Germania, după prăbușirea companiei și scandalul financiar generat în jurul investitorilor afectați.
Din acest motiv, dosarul depășește simpla dimensiune juridică și ridică semne de întrebare privind protejarea patrimoniului forestier al statului.
Hotărârea pe care o va lua Înalta Curte ar putea avea efecte importante nu doar pentru acest caz, ci și pentru alte litigii similare privind retrocedările de terenuri forestiere.
În joc nu este doar soarta unei păduri uriașe, ci și un precedent juridic care poate influența modul în care sunt tratate în viitor revendicările asupra marilor proprietăți forestiere din România.
