CC: Primăria Iași, APM, Garda de Mediu, Apele Române, Palatul Culturii
Am participat astăzi la o conferință de presă susținută de Parlamentarii AUR Iași, în care am discutat câteva teme importante pentru oameni și pentru modul în care este administrat acest oraș.
1. Primul subiect a fost inițiativa legislativă AUR prin care locuințele fără utilități – apă, canalizare și gaze – să fie scutite de impozit. Este o propunere care pornește de la o situație simplă: nu poți pune aceeași povară fiscală pe o locuință care nu beneficiază de condiții minime de trai. Sunt încă foarte mulți români care trăiesc fără infrastructură de bază, dar sunt impozitați ca și cum ar avea toate facilitățile. Această inițiativă nu ține de favoruri, ci de echilibru și de o formă firească de respect față de oameni.
2. Am discutat apoi despre Sala Polivalentă din Iași, un proiect care, din păcate, a rămas blocat între promisiuni, machete, randări și amânări.
Se vorbește de ani de zile despre această investiție, dar fără rezultate vizibile. Costurile au crescut, termenele au fost împinse, iar ieșenii nu văd nimic concret. Este o problemă care ține nu doar de întârziere, ci și de încredere. Iașul are nevoie de astfel de proiecte, dar duse până la capăt, nu reluate la nesfârșit.
3. Un al treilea punct a vizat de asemenea o inițiativă legislativă AUR legată de siguranța din spitale: introducerea unor sisteme automate de monitorizare pentru concentrațiile depășite de oxigen și dioxid de carbon.
Această propunere vine după răspunsurile primite de la direcțiile de sănătate publică din zeci de județe și de la aproximativ două sute de spitale. Imaginea de ansamblu arată că nu există un sistem unitar și nici o obligativitate clară în acest sens. În multe locuri, lucrurile sunt lăsate la nivel de improvizație. Într-un domeniu atât de sensibil, este nevoie de prevenție, de reguli clare și de sisteme care să funcționeze constant, nu doar în situații de criză.
4. În continuarea acestui subiect, am adus în discuție și situația fostului cinematograf Republica de pe strada Lăpușneanu.
Vorbim despre o clădire emblematică pentru Iași, aflată astăzi într-o stare de degradare accentuată, care nu face cinste orașului (în așa stare). Din informațiile apărute în presa locală, pe acoperiș au crescut deja copaci de peste doi metri, iar structura clădirii este vizibil afectată, cu elemente degradate și zone în care intervenția devine urgentă. Este cu atât mai grav cu cât, de peste șase ani, au existat declarații publice privind existența unor proiecte și soluții pentru reabilitare. În tot acest timp, clădirea a continuat să se degradeze. Vorbim despre o zonă centrală, pe una dintre cele mai cunoscute străzi ale Iașului, în imediata apropiere a Muzeul Unirii. Imaginea actuală nu reflectă nici potențialul locului, nici respectul față de patrimoniu.
5. Am acordat o atenție specială proiectului de amenajare a zonei din fața Palatul Culturii din Iași.
Discuția aici nu este doar despre cum arată un spațiu, ci și despre cum este gândit în profunzime. Zona din fața Palatul Culturii din Iași este cunoscută de mult timp ca fiind una sensibilă din punct de vedere geotehnic și hidrologic, aspect evidențiat în studii realizate încă din perioada interbelică și reluate în etapele moderne de consolidare. Subsolul acestei zone nu este unul simplu. Vorbim despre un teren în care, de-a lungul timpului, au fost dezvoltate structuri subterane – galerii, spații de tip cave și trasee istorice de drenaj – tocmai, probabil, pentru a gestiona și apa. Sunt menționate rețele de colectare și dirijare, corelate cu o pânză freatică variabilă, ceea ce face ca echilibrul să fie unul delicat. În cadrul lucrărilor de restaurare ale Palatului, aceste aspecte au fost atent analizate, iar studiile au subliniat nevoia de a proteja și menține funcționale aceste sisteme, pentru a evita infiltrațiile și tasările.
În acest context, orice intervenție trebuie abordată cu grijă și fundamentată pe studii solide, care să țină cont de ceea ce se află în subteran, nu doar de ceea ce se vede la suprafață. În același timp, există întrebări venite din partea unor oameni din societatea civilă cu pregătire legate de modul în care este gândită amenajarea. De exemplu, poziționarea (lipsa ei?!) statuii lui Ștefan cel Mare sau felul în care va fi pus în valoare Palatul. Sunt lucruri care merită discutate atent. Credem că un astfel de proiect trebuie să găsească un echilibru: să aducă îmbunătățiri, dar în același timp să păstreze și să pună în valoare ceea ce există deja. Palatul Culturii este un simbol al Iașului și orice intervenție în jurul lui trebuie să țină cont de acest lucru.
6. Un alt subiect important a fost cel legat de intervențiile recente asupra unor zone naturale din Iași, în special în arealul Ciric – Veneția, dar și în zona Cicoarei.
Am primit mai multe sesizări de la cetățeni, însoțite de imagini, care arată intervenții destul de dure asupra vegetației și asupra acestor spații. Dincolo de lucrările în sine, apare și o îngrijorare în rândul oamenilor: ce urmează în aceste zone? Există temerea că astfel de intervenții ar putea deschide calea pentru dezvoltări imobiliare. Este normal ca oamenii să pună întrebări și este la fel de normal ca aceste întrebări să primească răspunsuri. În perioada următoare vom solicita clarificări din partea instituțiilor competente privind natura lucrărilor, avizele existente și eventualele planuri pentru aceste zone.
Toate aceste subiecte arată, în fond, același lucru: nevoia de responsabilitate în decizie și de atenție față de oraș și față de oameni. Iașul are nevoie de dezvoltare, dar una care să respecte orașul, istoria lui și oamenii care trăiesc aici.