Talciocul de duminică din Iași, unul dintre puținele locuri unde orașul încă mai păstra atmosfera comerțului „ca pe vremuri”, începe să semene tot mai mult cu un experiment administrativ făcut din birou. De două săptămâni, o parte dintre comercianți au fost mutați de EcoPiața în parcarea Bazarului, unde li se cere o taxă de 20 de lei pentru o așa-zisă „tarabă” care, în realitate, înseamnă câțiva metri de asfalt pe care oamenii își întind marfa direct pe jos.
Pentru mulți dintre cei care merg constant în Talcioc, farmecul locului nu stătea în ordine perfectă sau în tarabe moderne, ci tocmai în imaginea aceea autentică: oameni pe trotuar, obiecte vechi, negocieri, lume multă și sentimentul că găsești ceva neașteptat la fiecare pas.
Acum, spun comercianții, oamenii nici măcar nu mai ajung până la ei.
În parcarea unde au fost relocați, cei mai mulți dintre cei care intră caută, de fapt, locuri pentru mașini. Vânzătorii spun că fluxul de clienți a scăzut dramatic, iar mulți pleacă acasă fără să își scoată nici măcar taxa cerută de EcoPiața.
„N-am vândut nici cât să îmi plătesc locul”, a spus unul dintre comercianți, vizibil revoltat de situație.
De cealaltă parte, în zona clasică a Talciocului, oamenii continuă să meargă instinctiv spre locurile unde erau obișnuiți să găsească vânzătorii. Mulți nici nu știu că o parte dintre aceștia au fost mutați.
În paralel, și accesul în Talciocul din incinta Târgului de Cherestea s-a scumpit brusc. Taxa de intrare a crescut de la 2 la 4 lei, iar majorarea i-a nemulțumit pe mulți dintre cei veniți la cumpărături.
„Scârțâiau din dinți oamenii la poartă”, spun comercianții care au asistat la reacțiile cumpărătorilor.
Toate aceste scumpiri și taxe apar într-un moment în care directorul EcoPiața și-a majorat salariul la nivelul maxim permis de lege. Coincidență sau nu, mulți dintre cei afectați spun că acum înțeleg mai bine de unde vine graba pentru noi taxe și majorări.
În timp ce administrația vorbește despre reorganizare și eficiență, oamenii din Talcioc spun că locul își pierde exact esența care îl făcea special. Iar într-un oraș în care piețele și târgurile dispar încet sub bariere, taxe și reguli tot mai rigide, Talciocul din Iași riscă să devină doar încă o amintire.
