Cea mai mare rezervă subterană de apă potabilă din Europa este afectată de poluare
O uriașă rezervă subterană de apă dulce, considerată cea mai mare din Europa, se întinde pe aproximativ 300 de kilometri între Germania, Franța și Elveția. Cercetătorii avertizează însă că acest „tezaur ascuns” este din ce în ce mai afectat de poluare, potrivit unui nou studiu citat de Euronews.
O rezervă uriașă, comparabilă cu trei lacuri Constance
Acviferul subteran din Valea Rinului Superior conține aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de apă, echivalentul a aproape 60 de milioane de piscine olimpice. Specialiștii spun că volumul său este comparabil cu trei Lacul Constance conectate sub pământ.
Rezerva se întinde de la zona Frankfurt, traversează regiunea Alsacia și ajunge până la Basel. Apa subterană alimentează atât milioane de oameni, cât și ecosisteme importante, inclusiv zone umede și cursuri ale Rinului Superior.
CITESTE SI: Poluare petrolieră în râul Nistru. Restricții în mai multe regiuni din nordul Republicii Moldova
Potrivit cercetătorilor, aproape cinci milioane de persoane folosesc indirect această resursă pentru alimentarea cu apă potabilă. Acviferul este considerat unul dintre cele mai importante sisteme de apă subterană din Europa.
Problema majoră este însă contaminarea tot mai accentuată. Studiul transfrontalier ERMES II, desfășurat în Germania, Franța și Elveția, a analizat aproximativ 1.500 de puncte de monitorizare și a descoperit că 96% dintre ele conțin cel puțin un micropoluant.
Pesticide, reziduuri farmaceutice și „chimicale eterne”
Printre substanțele descoperite se numără pesticide, reziduuri medicamentoase și PFAS — compuși chimici industriali supranumiți „chimicale eterne”, deoarece se degradează extrem de greu în natură.
Una dintre cele mai răspândite substanțe detectate este acidul trifluoroacetic (TFA), considerat de cercetători „ultimul PFAS”. Acesta este folosit în numeroase produse industriale și de consum, inclusiv electronice, vopsele, automobile și cosmetice.
Experții avertizează și asupra așa-numitului „efect cocktail”, care apare atunci când mai multe substanțe toxice se combină, crescând riscurile pentru sănătate chiar și în concentrații mici.
Cercetătorii subliniază că apa consumată de populație nu este extrasă direct din acvifer fără procesare. Înainte de distribuție, aceasta trece prin sisteme speciale de tratare pentru a respecta standardele sanitare. Totuși, degradarea calității apei subterane înseamnă costuri mai mari și proceduri mai complexe de purificare.
„Rezultatele arată că protecția apelor subterane continuă să se confrunte cu provocări majore”, a declarat Dr. Dirk Grünhoff, președintele agenției de mediu din landul german Renania-Palatinat.
Un ecosistem subteran aproape necunoscut
Acviferul ascunde și forme de viață rare. Cercetătorii au descoperit aici o specie minusculă de crustaceu, Parabathynella badenwuerttembergensis, considerată un „fossil viu”. Organismul, vechi de peste 200 de milioane de ani, joacă un rol important în curățarea naturală a apei prin descompunerea materiei organice și eliminarea bacteriilor.
Oamenii de știință spun că anumite regiuni ale acestui sistem subteran sunt la fel de puțin explorate precum adâncurile oceanelor. În unele zone, apa se află la doar un metru sub suprafață, în timp ce alte foraje au ajuns la adâncimi de peste 3.300 de metri.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
