Atunci când drepturile salariale întârzie sau nu sunt achitate, legislația muncii le oferă angajaților mai multe instrumente prin care își pot recupera banii și își pot apăra drepturile.
Codul Muncii stabilește când trebuie plătit salariul, ce poate face un angajat dacă banii nu ajung la timp și în ce situații poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă, solicita despăgubiri sau chiar demisiona fără preaviz, conform inspectiamuncii.ro.
În cât timp trebuie plătit salariul conform legii
Potrivit Codului Muncii, salariul trebuie plătit în bani, direct salariatului sau persoanei împuternicite de acesta, cel puțin o dată pe lună.
Data exactă la care salariul trebuie achitat este stabilită prin:
- contractul individual de muncă;
- contractul colectiv de muncă aplicabil;
- regulamentul intern al companiei.
Respectarea termenului de plată stabilit prin aceste documente reprezintă o obligație a angajatorului prevăzută de legislația muncii.
Legea prevede, de asemenea, că angajatorul trebuie să poată demonstra efectuarea plății prin documente justificative, precum statele de plată sau alte documente contabile prevăzute de legislația în vigoare.
Pentru salariați, data înscrisă în contract reprezintă reperul principal atunci când verifică dacă drepturile salariale au fost acordate la termen.
Ce drepturi are angajatul în cazul întârzierii salariului
Întârzierea salariului nu înseamnă doar o problemă administrativă, ci poate genera consecințe juridice pentru angajator.
Codul Muncii prevede că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata unor daune-interese pentru prejudiciul produs salariatului.
Practic, dacă întârzierea salariului a generat pierderi sau costuri suplimentare pentru angajat, acestea pot fi solicitate în instanță, alături de salariile restante.
Un alt aspect important este că acceptarea unei plăți parțiale nu înseamnă renunțarea la diferența rămasă neachitată. Chiar dacă angajatul primește doar o parte din salariu, acesta își păstrează dreptul de a solicita ulterior întreaga sumă datorată.
Salariații nu pot solicita oricând în instanță recuperarea salariilor restante. Potrivit Codului Muncii, dreptul de a cere plata sumelor datorate se prescrie în termen de trei ani de la data la care acestea trebuiau achitate
Cum poți discuta problema cu angajatorul
Înainte de a ajunge la sesizări oficiale sau procese în instanță, specialiștii recomandă ca problema să fie discutată direct cu angajatorul.
Uneori, întârzierile pot fi cauzate de probleme administrative sau financiare temporare, iar o clarificare rapidă poate evita escaladarea conflictului.
Este recomandat ca solicitarea să fie făcută în scris, prin e-mail sau printr-o adresă înregistrată oficial la companie.
O astfel de notificare poate avea mai multe avantaje:
- creează o dovadă a solicitării;
- stabilește data la care problema a fost semnalată;
- poate fi folosită ulterior în cazul unui control ITM sau al unui litigiu de muncă.
De asemenea, angajații ar trebui să păstreze toate documentele relevante, inclusiv contractul de muncă, fluturașii de salariu, extrasele de cont și corespondența purtată cu angajatorul.
Când poți face reclamație la Inspectoratul Teritorial de Muncă
Dacă situația nu este remediată și salariul continuă să fie plătit cu întârziere sau nu este plătit deloc, angajatul poate depune o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).
Inspectorii de muncă au competența de a verifica respectarea legislației muncii și pot controla modul în care angajatorii își îndeplinesc obligațiile față de salariați.
O reclamație la ITM poate fi depusă nu doar pentru neplata salariului, ci și în alte situații, precum:
- efectuarea de ore suplimentare neplătite;
- nerespectarea contractului individual de muncă;
- acordarea unui salariu sub nivelul minim legal;
- refuzul eliberării unor documente de muncă;
- încălcarea altor drepturi prevăzute de legislația muncii.
Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă, neplata salariului pentru o perioadă mai mare de o lună de la data stabilită poate constitui contravenție.
Cum se face reclamație la ITM
Sesizarea poate fi depusă direct la Inspectoratul Teritorial de Muncă din județul în care își are sediul angajatorul.
În general, reclamația trebuie să conțină:
- numele și datele de contact ale petiționarului;
- datele de identificare ale angajatorului;
- funcția ocupată;
- descrierea situației reclamate;
- perioada pentru care salariul nu a fost plătit.
Petițiile anonime sau cele care nu conțin datele de identificare ale persoanei care le formulează pot fi clasate fără a fi analizate.
Pentru susținerea reclamației este recomandată atașarea unor documente precum:
- contractul individual de muncă;
- extrase de cont;
- state de plată sau fluturași de salariu;
- notificări transmise angajatorului;
- orice alte documente relevante.
După înregistrarea sesizării, inspectorii de muncă pot efectua verificări și pot solicita documente suplimentare pentru stabilirea situației de fapt.
Dacă sunt constatate nereguli, ITM poate dispune măsuri pentru intrarea în legalitate și poate aplica sancțiuni.
În mod obișnuit, petițiile sunt soluționate în termen de 30 de zile, termen care poate fi prelungit în funcție de complexitatea cazului.
Ce despăgubiri poți cere pentru salariile restante
Mulți salariați cred că Inspectoratul Teritorial de Muncă poate obliga direct angajatorul să plătească salariile restante. În realitate, rolul ITM este în principal unul de control și sancționare.
Pentru recuperarea efectivă a sumelor datorate, angajatul poate fi nevoit să se adreseze instanței.
În cadrul unui proces, acesta poate solicita:
- salariile restante;
- dobânda legală aferentă întârzierii;
- daune-interese pentru prejudiciul produs prin neplata salariului.
Codul Muncii prevede expres că întârzierea nejustificată a plății salariului poate atrage obligația angajatorului de a acorda despăgubiri salariatului.
Potrivit Codului Muncii, neplata salariului pentru o perioadă mai mare de o lună de la data stabilită poate fi sancționată cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare angajat afectat. Excepție fac angajatorii aflați sub incidența legislației privind insolvența.
Ce se întâmplă dacă firma intră în insolvență
Situația se schimbă atunci când angajatorul intră în procedură de insolvență.
În astfel de cazuri, recuperarea salariilor restante urmează reguli speciale prevăzute de legislația insolvenței. Angajații au calitatea de creditori și își pot înscrie creanțele salariale în procedura derulată de administratorul judiciar.
Deși insolvența nu înseamnă automat pierderea drepturilor salariale, recuperarea sumelor poate dura mai mult decât în cazul unei companii care funcționează normal.
În ce situații poți demisiona fără preaviz
Codul Muncii oferă salariaților un instrument important atunci când angajatorul nu își respectă obligațiile.
Potrivit legii, angajatul poate demisiona fără respectarea termenului de preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.
Neplata salariului reprezintă una dintre cele mai frecvente situații în care poate fi invocată această prevedere.
De asemenea, pot constitui motive pentru demisia fără preaviz:
- întârzierile repetate ale salariului;
- neplata unor drepturi salariale prevăzute în contract;
- neacordarea unor sporuri obligatorii;
- modificarea unilaterală a unor clauze esențiale ale contractului de muncă.
Specialiștii recomandă ca demisia fără preaviz să fie formulată în scris și să indice clar obligațiile pe care angajatorul nu le-a respectat.
Neplata salariului nu reprezintă doar o problemă financiară, ci și o încălcare a unor drepturi fundamentale ale angajaților. De la sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă și până la recuperarea sumelor în instanță, legislația oferă mai multe instrumente prin care salariații își pot apăra drepturile atunci când angajatorul nu își respectă obligațiile.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
