De la viziune la rezultate: cum se construiește cercetarea de vârf la IMT București
În septembrie 2024, revista Market Watch publica un amplu material dedicat proiectului „Development of novel nanocomposite materials with tunable conductivity for electromagnetic shielding and potential uses in electronics and optoelectronics applications” (PNRRCF23) (PNRR/2022/C9/MCID/I8 CF23/ 14 11 2022 contract 760101/23.05.2023 Finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în cadrul programului „Dezvoltarea unui program pentru atragerea de resurse umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare” în cadrul PNRR-III-C9-2022 – I8 (PNRR/2022/Componenta 9/Investiția 8). Valoarea totală a proiectului este de 7.000.000,00 lei, finanțare integrala din programul PNRR-III-C9-2022 – I8. Durata proiectului: 1 iulie 2023-30 iunie 2026 https://pnrrcf23.ro/ ), evidențiind poziționarea IMT București în avangarda cercetării compatibile cu viitoarele tehnologii 5G și post-5G. La de la acel moment, proiectul a avansat semnificativ, atât din punct de vedere științific, cât și ca impact instituțional, internațional și formativ. Am stat de vorbă cu coordonatorul proiectului pentru a înțelege ce s-a construit între timp și ce urmează.
Coordonatorul proiectului
Prof. Dr. Emmanouel Koudoumas este profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Electrică și Calculatoare al Universității Elene Mediteraneene (Heraklion, Grecia) și cercetător cu recunoaștere internațională în domeniul materialelor avansate și al tehnicilor moderne de diagnosticare. Activitatea sa științifică acoperă dezvoltarea de oxizi metalici puri și dopați, nanocompozite și structuri hibride cu grafenă și alți alotropi de carbon, utilizând metode de sinteză cu cost redus și impact ecologic scăzut.
Expertiza sa include, de asemenea, caracterizări structurale, morfologice, optice și electrice, precum și tehnici avansate de diagnostic bazate pe laser. De-a lungul carierei, a coordonat și participat la numeroase proiecte europene și internaționale și a contribuit semnificativ la transferul tehnologic și valorificarea rezultatelor cercetării.
Prin proiectul PNRRCF23, Prof. Koudoumas a ales să se implice activ în cercetarea din România, contribuind la creșterea vizibilității internaționale a IMT București și la formarea unei noi generații de cercetători.
INTERVIU CU COORDONATORUL PROIECTULUI PNRRCF23
Rezultate cuantificabile, vizibilitate internațională și formarea unei noi generații de cercetători
Reporter: Domnule profesor, în 2024 proiectul era prezentat ca o inițiativă ambițioasă. Unde se află astăzi, din punctul dumneavoastră de vedere?
Prof. E. Koudoumas: Astăzi putem spune că proiectul a depășit faza de demonstrație conceptuală. Avem serii complete de materiale compozite dezvoltate, caracterizate și corelate cu modele teoretice relevante pentru aplicații de protecție EMI. Mai important, avem deja rezultate validate prin publicații și prezentări la conferințe internaționale majore. Acest lucru confirmă atât robustețea direcției științifice alese, cât și faptul că am organizat o echipă performantă la nivel național și internațional.
Reporter: Domnule profesor, la doi ani și jumătate de la lansarea proiectului PNRRCF23, care este bilanțul real, măsurabil, al activității desfășurate?
Prof. Emmanouel Koudoumas: Putem vorbi în termeni concreți: proiectul a generat peste 10 articole științifice publicate în reviste ISI Q1 și Q2, dintre care patru în Q1, în domenii de vârf ale științei materialelor și nanotehnologiei. În plus, au fost depuse două cereri de brevet național, iar echipa a participat la peste 55 de conferințe internaționale. De asemenea, am fost implicați în consorții care au depus propuneri în cadrul programului Horizon Europe. Aceste rezultate confirmă productivitatea echipei, dar și un nivel ridicat de originalitate și rigoare științifică.
Reporter: Un element care revine constant în lucrările științifice de diseminare a rezultatelor proiectului este cel al materialelor compozite „unice”. Ce anume le face cu adevărat diferite față de ceea ce există deja în literatură?
Prof. Emmanouel Koudoumas: Am dezvoltat o familie complet nouă de compozite hibride 3D, bazate pe ZnO dopat cu pământuri rare (La, Er, Sm) și grafen, cu arhitecturi ierarhice emergente. Prin metoda electrofilare–calcinare, am demonstrat că putem controla morfologia materialelor — de la microclusteri denși la structuri poroase, flori sau rozetă. „Fiecare dopant și fiecare concentrație generează o clasă distinctă de material, cu morfologii proprii – de la microclustere compacte și dense, până la structuri poroase de tip fluffy clusters, flori, rozete sau structuri complexe.”
Reporter: Care este elementul de noutate științifică ce diferențiază acest proiect de alte cercetări în domeniul ecranării electromagnetice?
Prof. E. Koudoumas: Controlul conductivității și răspunsului electromagnetic prin inginerie structurală la scară nano și micro. Dezvoltăm materiale adaptive, esențiale pentru aplicații moderne unde ecranarea pasivă nu mai este suficientă.
Reporter: Vizibilitatea internațională pare să fie un punct forte al proiectului. Cum se reflectă acest lucru concret?
Prof. E. Koudoumas: Dincolo de articolele științifice publicate în jurnale de prestigiu internațional, vizibilitatea e foarte clară și în participarea la evenimente științifice internaționale. Până în prezent, peste 55 de lucrări au fost prezentate în conferințe internaționale, dintre care mai mult de 15 prezentări au fost plenare, keynote sau invitate. Acest lucru arată că rezultatele obținute în cadrul proiectului sunt considerate relevante și de interes pentru comunitatea științifică internațională.
Reporter: Proiectul a generat și rezultate cu potențial de valorificare tehnologică?
Prof. E. Koudoumas: Da, două cereri de brevet au fost deja depuse. Este esențial că rezultatele nu rămân doar academice, ci pot fi aplicate practic.
Reporter: Proiectul pare să aibă și o componentă educațională puternică. Cât de importantă este aceasta?
Prof. E. Koudoumas: Este esențială. Un proiect de acest tip nu înseamnă doar rezultate publicate, ci și oameni formați. În cadrul PNRRCF23 sunt implicați cercetători seniori, postdoctoranzi și doctoranzi care lucrează efectiv împreună. Organizăm seminare, sesiuni de mentorat și activități de dezvoltare profesională care îi ajută pe tinerii cercetători să înțeleagă nu doar cum se face știință de calitate, ci și cum se construiește o carieră în cercetare competitivă internațional.
Am investit constant în oameni. În cadrul proiectului am organizat workshop-uri științifice și o serie de seminarii dedicate perfecționării tinerilor cercetători, doctoranzi și postdoctoranzi, abordând teme precum scrierea articolelor științifice, prezentarea rezultatelor, etica cercetării și inovarea. Această componentă este esențială pentru sustenabilitatea pe termen lung a cercetării.
Reporter: Care sunt realizările concrete ale doctoranzilor implicați în proiect?
Prof. E. Koudoumas: Rezultatele sunt foarte bune. Domnii Dumitru Manica și Florian Pistrițu și-au susținut deja lucrările doctorale, dobândind titlul de Doctor și acum activează ca postdoctoranzi în cadrul proiectului, continuând dezvoltarea lor profesională în cadrul echipei noastre. Doamna Marina Manica și-a susținut public lucrarea doctorală în februarie 2026, iar doamna Andreea Popescu se află în etapa finală de redactare a tezei de doctorat și urmează să o susțină și dumneaei în curând. Toate aceste progrese sunt direct legate de activitatea desfășurată în proiect.
Reporter: Cum va evolua echipa proiectului în perioada următoare?
Prof. E. Koudoumas: Începând cu ianuarie 2026, proiectul a intrat într-o etapă de consolidare și extindere a echipei pentru a asigura finalizarea unei implementări de succes a proiectului în IMT. Au fost integrați 4 noi doctoranzi și 9 cercetători postdoctorali, ceea ce ne va permite să accelerăm cercetarea, să deschidem noi direcții și să creștem impactul internațional al rezultatelor noastre până la finalul proiectului.
Reporter: Cum ați evalua poziția unui proiect cu asemenea rezultate în peisajul cercetării din România și la nivel european?
Prof. Emmanouel Koudoumas: În context național, PNRRCF23 se poziționează clar peste media proiectelor clasice, atât prin volum, cât și prin calitatea rezultatelor. Peste 10 publicații Q1–Q2 (dintre care 4 Q1), peste 55 de lucrări prezentate în evenimente internaționale, mai mult de 15 prezentări plenare, keynote și invitate, precum și două aplicații de brevet reprezintă un nivel de performanță comparabil cu mici centre europene consacrate.
La nivel european, proiectul se aliniază foarte bine cu direcțiile actuale din Horizon Europe, în special cele legate de materiale funcționale avansate, EMI shielding, electronică sustenabilă și sisteme multifuncționale. Mai mult, caracterul său integrativ – de la sinteză și modelare până la proprietate intelectuală și formare de resursă umană – îl transformă într-un nucleu de competență, nu într-un demers izolat. Un indicator extrem de important este că proiectul generează continuitate: integrarea a încă 4 doctoranzi și 9 postdoctoranzi din ianuarie, precum și participarea activă în consorții europene și bilaterale, arată că PNRRCF23 nu este un „vârf singular”, ci o platformă de creștere durabilă a cercetării avansate la IMT București.
Reporter: Într-o singură frază, care este impactul major al proiectului PNRRCF23?
Prof. E. Koudoumas: PNRRCF23 demonstrează că investiția în resurse umane de nivel înalt și cercetare de frontieră poate genera rezultate științifice competitive internațional, proprietate intelectuală și o nouă generație de cercetători formați la standarde europene, chiar în România.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
