Interviu cu profesorul Silviu Gurlui: De ce nu reușește Iașul să valorifice Bahluiul? „Delta Urbană” nu poate exista fără un râu curat
Pornind de la postarea unui pescar, despre modul neîngrijit în care arată malurile Bahluiului, AloRomânia l-a provocat la o discuție pe profesorul ieșean, Silviu Gurlui, cunoscut pentru pozițiile sale despre mediu și poluare.
Mai jos redăm interviul realizat în zona Podu de Piatră, chiar pe un mal al Bahluiului, în care s-a pus accentul pe proiectul de 7 milioane de euro al Primăriei Iasi pentru crearea „Deltei urbane”.
AloRomania: „Vă propun să abordăm mai multe subiecte astăzi în afară de această Delta Urbană, să vorbim puțin și despre proiectul Bahluiul navigabil, despre care se vorbește din anii 1800. Până la urmă vedem cum arată Bahluiul și malurile sale. De ce nu se poate face nimic cu acest rău? Vedem că în alte orașe răurile au fost integrate și arată într-un anume fel. La Iași nu se întâmplă nimic, doar subiecte în campaniile electorale.
Silviu Gurlui: Nu există potențial și nu există voință. Așa cum se văd, malurile sunt total neîngrijite, nu ne face cinste pentru cei care măcar ne vizitează orașul acesta universitar.
Apoi suntem într-o zonă cumva amenajată, am putea spune, deși arată deplorabil, dar dacă mergem înspre amonte, acolo lucrurile sunt și mai deplorabile, spre Nicolina, răul Nicolina și Bahlui, unde zona aceasta albia este scormonită și malurile sunt pline, sunt munți de gunoaie, total neamenajat, iar copiii am văzut că se plimbă, din păcate, prin asemenea zone care sunt nocive, ca să nu spun mai mult.
Dincolo de zona aceasta, așa cum arată de imagine, zona poate fi în așa manieră îngrijită, încât să ducă la o reducere, practic, a temperaturii acestui areal, printr-o amenajare încât temperatura să fie mai redusă, măcar în această zonă. Și sunt tehnologii de pavaș sau covor verde sau copaci, care să fie adaptați în așa manieră, încât temperatura la sol și temperatura aerului să fie mai reduse.
Pot fi, asemenea, și nu numai aici, ci practic în toată zona Iașului, pentru că e vorba de albedou, de energie absorbită la sol. Dacă aceasta este absorbită mai mult, evident că disconfortul acestui areal, mă gândesc și la ceea ce avem în apă, la ecosistem, la peștișori și ce se vede în depărtare, toate acestea, evident că atunci când temperatura este foarte mare, toate au de suferit. Iar covorul vegetal arată deplorabil, așa cum se vede.”
AloRomania: „Despre acest proiect, Delta Urbana, am văzut că ar costa undeva la șapte milioane de euro. Bani nu sunt pentru el, dar vorbim. Adică vorbim – vorbe, ca să spun așa, de ani de zile noi tot vorbim – vorbe. Acum mai găsim un nou proiect sa îl scoatem…
Silviu Gurlui: De fapt, e un lucru fals. Ne gândim la Delta, ne gândim la un mediu natural, un ecosistem unde apa poartă aluviuni în mod natural și se formează un ecosistem specific unei delte, dar nu este vorba nici pe departe. S-a ales, probabil, această terminologie pentru a-i da o măreție, o amploare superioară și o imagine de această mare construcție și amenajare.
Pe fond, măcar în acea zonă, lucrurile sunt mult mai delicate. Un așa proiect și nu așa denumire cere măsurători geotehnice și studii în altă profunzime, pentru că acea zonă este o zonă inundabilă, cu atât mai mult, cu cât atât Bahluiul cât și Nicolina sunt extrem de poluate. În primul rând, trebuie să fie făcută o amenajare corectă, o filtrare a apelor care sunt în această zonă, măcar pe toată albea lor.
După ce se face o astfel de filtrare, după ce se face o amenajare corectă a malurilor, nu cum este aici, nu cum este în Amonte, apoi ne putem gândi și este normal să avem parcuri cu o amploare mai mare, copaci adecvați arealului și terenuri de agrement, de joacă pentru copii, pentru bicicliști, o zonă de promenadă. Lucrurile acestea sunt firești, nu numai în acea zonă, ci peste tot, în Iași, cu atât mai mult, dar amploarea și așa cum s-a prezentat acest proiect, de departe, arată că este un proiect de imagine, așa cum am văzut eu că au fost foarte multe astfel de proiecte, randări, și cumva mai mult cu titlu de informare.”
AloRomania: „Deci, practic, nici dumneavoastră nu aveți încredere că se va face acest proiect, deși este o idee bună.”
Silviu Gurlui: „Este o idee bună în sensul de amenajare corectă, riguroasă, pentru orice, să spunem, fenomen cu care ne confruntăm. Mă gândesc și la precipitații abundente, pentru că Iașul și nu numai aglomerațiile urbane, din mai multe motive și din cauza poluării, va fi confruntat, vorbim de Iași, cu precipitații în timp foarte violente. Și atunci ne pregătim, sau ne așteptăm, din păcate, ca astfel de precipitații, volumul mare de apă, să fie foarte important.
Și atunci când faci astfel de amenajări, e nevoie să iei în calcul toate aceste aspecte. Vorbesc de curățenie, de apă curată, vorbesc și știm cât este de curată apa Bahluiului și Nicolina, o știm și o putem și vedea de nenumărate rânduri, și malurile. Deci această idee de a dezvolta parcuri specifice unui cartier dat, unui areal dat, această idee este una bună, dar nu adusă în așa manieră și cu așa costuri, și fără studii de profunzime.
Dacă este să analizăm acea zonă, zona Galata, zona Cicoarei, acolo este o zonă cu dificultăți foarte mari. Oamenii au nevoie de parcuri, într-adevăr, au nevoie de spații pentru joacă, pentru copii și multe altele. Acestea pot să se însumeze cu ideea de a folosi și spațiul, așa numitul spațiu verde.
Acum nu mai este. Acolo este un spațiu extrem de nociv, aș putea spune, urât, care nu face cinste orașului nostru.”
AloRomania: „Bahluiul navigabil. S-a discutat de mulți ani, se tot discută. Ultima oară, fostul primar adusese în discuție această idee, apoi a preluat actualul primar. Trec anii și nu se întâmplă absolut nimic.”
Silviu Gurlui: „Pentru a pune în valoare o așa idee, care eu cred că există și poate fi făcută, trebuiesc mai întâi făcute amenajări adecvate. În primul rând este vorba de această bijuterie din spatele nostru, este vorba de Podul de Piatră. Acesta este într-o stare de degradare accentuată și acesta trebuie pus în valoare și consolidat și apoi toată această zonă până departe în amonte trebuie reconfigurată.
Am văzut atunci când au fost precipitații foarte mari, când nivelul era la acesta undeva foarte aproape, deci era un nivel foarte ridicat, s-a văzut că volumul era adecvat și potențial ar putea să fie zona aceasta, poate foarte mult spus navigabilă, dar măcar o zonă de promenadă, de liniște, de recreere, ar putea fi pusă în valoare.
Cu atât mai mult, cu cât măcar sunt astfel de exemple în țară. În țară, da. Iată Timișoara, am fost curând și un loc extraordinar de frumos acolo și măcar la o dimensiune sigur mai mică poate fi și Bahluiul adus la această valoare, dar, înainte de toate, trebuie amenajat, curățat, filtrat, de văzut foarte multele surse de poluare care sunt în amonte și care poluează acest curs și acest firicel de apă.
AloRomânia: „Până una alta noi ne luptăm cu bălăriile de pe malul apei”.
Silviu Gurlui: Toată această zonă este așa cum se vede și încă arată poate bine pentru alți ochi. La fel se întâmplă, sau poate mai rău, în zona Ciric, în zona Veneția, din spatele digului Ciric numărul 3. Ce este acolo am semnalat acest lucru autorităților și eu și cetățenii și sigur și dumneavoastră ați avut sesizări din partea multor oameni care se îngrijesc de mediu, e o zonă total neîngrijită și care trădează o lentoare a autorităților care nu poate fi dusă așa până mult timp.
AloRomânia: „Suntem într-o zonă unde poluarea este destul de masivă. Aici se depășesc zilnic noxele din cauza traficului. Aveam și stația de măsurare aici. Cum ar putea fi îmbunătățită calitatea aerului în această zonă?”
Silviu Gurlui: Aici suntem în zona cu poluarea de foarte multe ori numărul 1 din România. Poluare care este tradusă prin concentrații uriașe de microparticule din aer, microscopice care nu pot fi văzute pe PM2.5, PM10.
Acestea sunt particule cu dimensiuni sub 2.5 micrometri, sub 10 micrometri. Este vorba de praf, este vorba de funingine. Dacă vreți să știți cum este poluarea în zonă, fără să o măsoare nimeni, toată această poluare este redepusă în mare parte pe suprafața acestui pod, Podul de Piatră din zona aceasta, din vecinătate.
O să vedeți un strat negru de tăciune. Este vorba de praful, de funinginea depusă în atmosferă în timp, redepusă pe aceste pietre și evident se regăsește în atmosferă și în plămânii noștri.
Cea mai mare parte a poluării din zona Iașului se află aici, la nivelul Bahluiului de aici și mai departe în aval spre Metalurgie. Zona aceasta, din diferite considerente fizice, aici este poluarea cea mai mare și mai ales în zonele de tranziție de timp dimineața și respectiv seara și atunci când sunt și alte fenomene meteorologice, respectiv inversiunea termică, care nu favorizează deplasarea maselor de aer, deci nu bate vântul.
Atunci când există un calm atmosferic și în zona aceasta de regulă există, de aceea, fac o paranteză, orice amenajare în acest sens trebuie să țină seama de, mă gândesc la ce copaci și ce vegetație să fie în această zonă. Aceasta trebuie să țină seama de mișcarea maselor de aer și de eficiența pentru a avea această fluiditate și de a disipa poluanții din atmosferă.
Este vorba de această zonă în special. De ce avem poluare foarte mare? Sunt surse diferite de poluare, intensitate foarte mare. Este vorba și de trafic, dar mai sunt și altele, și de foarte multe șantiere.
Se poate vedea și aici cum sunt îngrijite astfel de spații. Sunt multe, acestea sunt sursele. Ce putem noi face? Să diminuăm intensitatea lor, respectiv să folosim, hai să spunem, tehnologii sau filtre.
Nu ne gândim neapărat la filtrul de particule, acela folosit în case, dar mă refer la tehnologii pentru a filtra natural, pentru a diminua particulele acestea în atmosferă. Și pentru aceasta există anumite tipuri de copaci cu frunze care absorb mult mai mult sau atenuează mult mai mult particulele din atmosferă.
Și este vorba de copaci cu frunze aciculare, care absorb poluanții și pe timpul toamnei, iernii și nu numai, pentru că mișcarea acestor poluanți în atmosferă și diminuarea lor depinde de viteza mișcării maselor de aer, de direcția lor și multe altele.
Și acești copaci sunt cei mai recomandați, alături de, sigur, alte soluții de utilizat.”
AloRomânia: „Vi s-a părut în ultimii ani că Iașul a avut o strategie în privința mediului, a calității aerului, pentru îmbunătățirea acestor parametri? Pentru că la un moment dat, nu știu acum, dar la un moment dat Iașul era cel mai poluat oraș din țară.”
Silviu Gurlui: „Da, a fost și în această iarnă. Au fost zile când poluarea a fost aici măsurată de această stație din Podul de Piatră și altele, dacă ar fi montate aici sau mobile, în zona aceasta joasă a Iașului, ar da valori similare, ca să nu criticăm neapărat poziția stației și că ar fi tot felul de scenarii puse în… Că ar fi acele tufișuri în jurul stației. Nu, stația măsoară foarte bine și dacă ar mai fi dublate stațiile și alte instrumente de măsură în această zonă, vor oferi surprize deosebite.
Dincolo de faptul că uneori în zona aceasta a Podului de Piatră se spală foarte mult asfaltul, în zona aceasta în special. În zonele mai depărtate de centrul Iașului nu se spală asfaltul atât de mult și se spală, bineînțeles, că este stația aici de monitorizare și ca să nu măsoare și alte particule. Evident, spălarea este un lucru foarte bun și ar trebui tot orașul să fie spălat și îngrijit. Dar acesta trădează de fapt un lucru și anunță că dorim să vopsim cumva gardul și să nu vedem ce este dincolo de această poluare.”
AloRomania: „Apropo de strategie, are Iașul o strategie de mediu sau nu?”
Silviu Gurlui: „Eu nu am văzut o strategie până acum, nu am văzut nici la nivelul țării. Pentru a avea o strategie trebuie să ai la îndemână niște măsurători adecvate. Măsurătorile sau planul de calitate a aerului, la asta vă referiți în special, planul de calitate a aerului pentru Iași pornește de la niște măsurători punctuale doar la câteva stații din Iași, fără o analiză de profunzime, fără analiză în condiții diferite.
Specialiștii recunosc acest lucru, această formatare, această analiză. Nu ai cum, nu poți să găsești o analiză de profunzime și un plan pentru un areal dat fără măsurători concrete. Ceea ce se face aici este o simulare și este un lucru care nu are absolut nicio valoare.
Deci aceste planuri sunt formalități, rapoarte ca să fie bifate, să fie puse și aruncate în spațiul public că s-a făcut ceva. N-au absolut nicio valoare pentru că pleacă de la niște măsurători care nu sunt de calitate, nu sunt suficiente, nu sunt studii adecvate.”
AloRomania: „Ce sfaturi aveți pentru autorități, dar și pentru ieșeni? Că, iată, vedem aici pe malul Bahluiului multe lucruri aruncate, lucruri lăsate la voia întâmplării și mai departe de acest loc, iată, sunt multe păsări, sunt pești, un adevărat ecosistem.”
Silviu Gurlui: „Un adevărat ecosistem care, periodic, din câte am văzut eu, e distrus prin utilizarea brutală a buldo-excavatoarelor în Bahlui pentru decolmatare și intră în această zonă și deteriorează grav acest ecosistem care se creează natural și ne bucurăm de ce ne mai putem bucura.
Noi știm foarte limpede că anumite materiale absorb mai puțin energia solară și creează un confort mărit. Este vorba de piatră. Deci o pavare cu piatră în anumite zone unde se poate, în această zonă, duce la o scădere a temperaturii acestui areal și cu atât mai mult, apa se poate infiltra, după ploi, mai simplu și mai ușor în sol și există o respirație mai naturală, de fapt, a solului prin rosturile și zona de interfață dintre aceste plăci de piatră.
Deci între asfalt, între beton și placarea cu piatră, evident că în placarea cu piatră sau granit, tocmai unde sunt astfel de suprafețe, zona este mai agreabilă. De asemenea, acolo unde este vegetație îngrijită, temperatura este normal mai redusă a solului, pentru că solul nu absoarbe atât de multă energie, așa cum absoarbe, o spun spre comparație, asfaltul.
La orele acestea, dacă am măsura temperatura asfaltului, aceasta poate ajunge la 60°C. Dacă măsurăm temperatura suprafeței covorului verde sau de piatră, putem vorbi de 30, poate 40°C, diferențe semnificative care duc și spre un confort termic al unui areal dat și unul anumit, pentru întregul ecosistem.
AloRomania: Și pe malurile Bahluiului, unii au propus piste de bicicletă, alții au propus alei de promenadă, alții au propus bănci, au fost diverse soluții vehiculate in spațiul public.
Silviu Gurlui: Sunt ONG-uri, sunt oameni care sunt profesioniști în această zonă de peisagistică, nu numai în zona aceasta de confort termic sau siguranță sau amenajare ce ține de partea tehnică, ci foarte mult. Dar trebuie să fie auziți și ascultați și lăsați oamenii să investească în acest areal, care putea să fie o zonă extraordinară pentru Iași.”
