Guvernul anunță victoria: deficitul scade. Românii întreabă: „Dar nouă când ne va fi mai bine?”
România bifează o nouă „performanță” economică: deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în primele șase luni ale anului, de la 3,64% în aceeași perioadă din 2025. O veste excelentă pentru agențiile de rating și pentru investitori, dar care ridică o întrebare simplă: ce se întâmplă cu românii și cu firmele care trebuie să suporte nota de plată a acestei consolidări fiscale?
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat cifrele drept o dovadă a seriozității României în relația cu agențiile internaționale de rating. Potrivit acestuia, reducerea deficitului transmite un mesaj clar că țara noastră își respectă planul de consolidare fiscală și își îmbunătățește echilibrele bugetare.
„Ministerul Finanțelor a publicat astăzi execuția bugetară la 30 iunie 2026, iar datele continuă să confirme că România îşi menține ritmul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a redus la 2,0% din PIB, față de 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,65 puncte procentuale”, a spus Alexandru Nazare.
Pe hârtie, cifrele sună bine. Deficit mai mic, venituri mai mari și cheltuieli ținute sub control. În realitate, însă, România traversează o perioadă în care tot mai mulți români resimt presiunea scumpirilor, a taxelor și a măsurilor de austeritate, în timp ce numeroase firme se luptă să supraviețuiască.
Deficitul scade. Și puterea de cumpărare?
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 0,8%.
Guvernul vede în această diferență dovada unei administrări mai eficiente a banului public. Pentru românul care merge la cumpărături, însă, creșterea veniturilor statului poate avea o altă explicație: taxe mai mari, prețuri mai mari și mai mulți bani colectați de la o populație care încearcă să facă față unui trai tot mai scump.
Așadar, în timp ce deficitul scade, românii pot avea sentimentul că și portofelul lor se subțiază.
„În primele 6 luni ale anului, investițiile publice au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei, cu peste 9,5 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. O parte tot mai importantă a acestora este finanțată din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce arată cât de important este pentru dezvoltarea României să ducem la bun sfârșit proiectele și reformele din PNRR”, a mai transmis Alexandru Nazare.
Este un paradox care merită discutat: statul încasează mai mult, cheltuiește mai puțin, deficitul scade, iar cetățeanul este chemat să fie mulțumit că România arată bine în ochii agențiilor de rating.
Investiții record, dar firmele numără zilele până la închidere
Ministerul Finanțelor anunță și investiții publice de aproape 60 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, cu peste 9,5 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
CITESTE SI: Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare: 12 miliarde de lei pentru investiţiile locale
O veste bună, fără îndoială. Problema este că, în economia reală, nu toate lucrurile arată la fel de bine precum într-un tabel Excel.
Pentru multe companii, în special pentru micii antreprenori, fiecare lună vine cu noi costuri, noi taxe și noi obligații. Unele firme își reduc activitatea, altele își concediază angajații, iar altele ajung să pună lacătul pe ușă.
Dar, în timp ce antreprenorul își închide firma, România poate raporta liniștită că deficitul a scăzut. În acest timp, agențiile de rating sunt așteptate să analizeze cifrele României, iar menținerea calificativului de investiții este prezentată drept obiectivul economic numărul unu.
De ratingul României depind, într-adevăr, costurile de finanțare ale statului și încrederea investitorilor. Nimeni nu contestă importanța acestui lucru.
Întrebarea este însă dacă o economie poate fi considerată sănătoasă doar pentru că reușește să reducă deficitul, în timp ce mediul privat resimte tot mai puternic presiunea fiscală și economică.
„România livrează rezultate”. Dar pentru cine?
Alexandru Nazare susține că România livrează rezultate și că direcția de reducere a deficitului este credibilă. Poate că da. Dar rezultatele economice nu ar trebui măsurate doar în procente de deficit și în rapoarte pentru agențiile de rating. Ar trebui măsurate și în numărul de firme care rezistă, în locurile de muncă create, în puterea de cumpărare a populației și în capacitatea unui antreprenor de a deschide o afacere fără să simtă că luptă simultan cu taxele, birocrația și instabilitatea legislativă.
Pentru că, până la urmă, un deficit mai mic nu ține loc de salariu, nu plătește factura la energie și nu salvează o firmă de la faliment.
Așa că putem sărbători reducerea deficitului și să transmitem mesaje optimiste agențiilor Fitch și Moody’s. Dar poate ar fi bine ca, în paralel, cineva să se uite și la ce se întâmplă în economia reală.
Pentru că există riscul ca, într-o zi, România să ajungă să aibă un deficit impecabil, un rating excelent și o economie în care tot mai puțini antreprenori își mai permit să deschidă o afacere.
Până atunci, veștile sunt bune: deficitul scade. Dacă și viața românilor ar deveni puțin mai ușoară, atunci chiar am putea vorbi despre o performanță economică pe care să o simtă toată lumea.
