Noua Lege a integrității, adoptată de Camera Deputaților. Cum vor fi declarate averile și interesele financiare ale demnitarilor

Noua Lege a integrității, adoptată de Camera Deputaților. Cum vor fi declarate averile și interesele financiare ale demnitarilor

Camera Deputaților a adoptat noua formă a Legii integrității, act normativ care schimbă modul în care sunt declarate și făcute publice informațiile despre averile și interesele persoanelor care ocupă funcții și demnități publice.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 222 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și 59 de abțineri, în timp ce doi deputați nu au votat. Documentul urmează să fie analizat de Senat, care este camera decizională în acest caz. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

Noua reglementare vine după decizia Curții Constituționale care a schimbat cadrul privind publicarea declarațiilor de avere și de interese. În acest context, parlamentarii au păstrat obligația demnitarilor și a celorlalte persoane prevăzute de lege de a depune declarații, însă au introdus un nou document care va fi accesibil publicului: declarația de interese financiare.

Declarațiile de avere și de interese nu vor mai fi publicate integral

Una dintre cele mai importante prevederi ale noii forme a legii este menținerea caracterului nepublic al declarațiilor de avere și al declarațiilor de interese în forma lor integrală.

Astfel, depunerea acestor documente rămâne obligatorie pentru persoanele prevăzute de legislație, însă obligația de declarare nu va însemna și publicarea integrală a documentelor sau a unei copii a acestora.

În schimb, pe baza informațiilor introduse în declarațiile depuse prin platforma electronică e-DAI, Agenția Națională de Integritate va genera automat o declarație de interese financiare, într-un format stabilit prin lege.

Această declarație va fi publică și va fi publicată pe pagina de internet a ANI în termen de cel mult 60 de zile de la generare.

Prin urmare, noul sistem creează o separare între informațiile care sunt depuse de persoanele obligate să declare averile și interesele și informațiile care pot fi consultate de public.

Lista persoanelor care vor avea obligația de a completa declarațiile din care ANI va genera documentul public este una extinsă. Printre acestea se numără președintele României, parlamentarii, prim-ministrul, membrii Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, consilierii prezidențiali și consilierii de stat.

În aceeași categorie intră aleșii locali, respectiv primarii, președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni.

CITESTE SI: Vociferari și huiduieli în plenul Parlamentului. Radu Miruță i-a scos din sărite pe parlamentarii AUR

Reglementarea îi vizează, de asemenea, pe membrii unor instituții și autorități publice importante, precum Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Lista include și conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

De asemenea, obligația se aplică persoanelor numite ambasadori extraordinari și plenipotențiari și consulilor generali care sunt șefi de consulate generale, precum și unor persoane cu funcții de conducere din sistemul de învățământ și sănătate publică.

Sunt incluși și conducătorii unor companii și societăți în care statul sau autoritățile administrației publice locale dețin participații majoritare sau semnificative, precum și membri ai conducerii unor federații sportive, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român și ai Comitetului Național Paralimpic.

Noua reglementare îi vizează inclusiv pe candidații la funcția de președinte al României, la Parlament, la funcțiile de primar și președinte de consiliu județean, precum și pe candidații din partea României la Parlamentul European.

Ce informații nu vor putea fi făcute publice

Noua declarație de interese financiare nu va putea conține toate informațiile din documentele depuse de persoana obligată să declare averea și interesele.

Potrivit formei adoptate de Camera Deputaților, nu vor fi publicate date precum codul numeric personal, adresa exactă de domiciliu sau reședință și inițiala prenumelui tatălui.

În cazul proprietăților imobiliare, publicului nu îi vor fi furnizate informații care ar permite localizarea exactă a acestora, fiind păstrată doar indicarea județului.

De asemenea, nu vor fi publicate elementele de identificare ale bunurilor mobile care ar putea permite localizarea acestora. Vor fi excluse din documentul public și semnătura declarantului, informațiile privind starea civilă, inclusiv cele referitoare la divorț și la modalitatea în care a fost realizat partajul.

În ceea ce privește situația financiară, nu vor fi făcute publice numerele conturilor bancare, codurile IBAN și denumirea completă a unităților bancare.

De asemenea, nu vor fi publicate numele și alte date cu caracter personal referitoare la alte persoane care apar în declarațiile depuse, în condițiile prevăzute de lege.

Noua lege stabilește și o perioadă pentru care declarațiile de interese financiare vor rămâne disponibile publicului.

În cazul general, documentele publicate de ANI vor fi menținute pe pagina de internet a instituției timp de cinci ani de la data publicării.

Pentru anumite categorii de persoane, respectiv conducătorii instituțiilor publice, autorităților sau altor persoane juridice de drept public, perioada prevăzută în forma adoptată este mai scurtă. În aceste cazuri, declarațiile de interese financiare vor fi publicate în termen de 10 zile de la generare și vor fi păstrate online timp de un an.

Modificări privind conflictele de interese și incompatibilitățile

Noua formă a legii aduce modificări și în ceea ce privește regimul conflictelor de interese și al incompatibilităților.

În timpul dezbaterilor parlamentare au fost eliminate mai multe prevederi care existau în forma inițială a proiectului și care au generat controverse.

Printre acestea se numără o prevedere referitoare la actele administrative adoptate de organe colegiale. Inițial, proiectul prevedea o condiționare a nulității absolute de faptul că, în lipsa votului persoanei aflate în conflict de interese, actul nu ar mai fi întrunit majoritatea necesară pentru adoptare. Această prevedere a fost eliminată în forma votată de Camera Deputaților.

A fost eliminată și o prevedere care condiționa introducerea unei acțiuni în constatare de notificarea prealabilă a beneficiarului menționat în raportul ANI. De asemenea, parlamentarii au renunțat la unele prevederi referitoare la diminuarea sancțiunilor în funcție de impactul financiar al conflictului de interese.

Un alt element important al noii legislații se referă la efectele constatării definitive a unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese.

Potrivit formei adoptate de Camera Deputaților, în anumite situații, funcția, demnitatea publică sau mandatul persoanei vizate încetează de drept la data rămânerii definitive a raportului ANI sau a hotărârii judecătorești, după caz.

În plus, persoana față de care a fost constatată definitiv existența unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate poate fi decăzută din dreptul de a ocupa anumite funcții sau demnități publice ori eligibile pentru o perioadă de până la trei ani.

Legea prevede și situații în care, dacă persoana nu mai ocupă funcția în momentul constatării definitive, interdicția începe să producă efecte de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești.

O altă modificare privește aleșii locali aflați în situații care pot genera incompatibilități. Potrivit formei adoptate de Camera Deputaților, alesul local va putea renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales într-o funcție care generează starea de incompatibilitate. Renunțarea va putea fi făcută și într-un termen de cel mult 30 de zile de la numirea sau alegerea în noua funcție.

Totodată, legea introduce o situație în care un ales local nu este considerat în conflict de interese atunci când emite sau participă la adoptarea unui act administrativ în exercitarea unei competențe exclusive, fără posibilitate de delegare, dacă prin acel act se produce un folos pentru soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea, iar cuantumul folosului este stabilit de lege și nu poate fi influențat prin voința alesului.

Ce se întâmplă cu situațiile de integritate din trecut

Proiectul de lege conține și prevederi tranzitorii privind modul în care vor fi tratate situațiile de incompatibilitate și conflict de interese constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Pentru incidentele de integritate produse după intrarea în vigoare a noii reglementări se vor aplica noile prevederi.

În schimb, pentru situațiile anterioare intrării în vigoare a legii se vor aplica dispozițiile legislației existente la momentul respectiv, inclusiv prevederile Legii nr. 176/2010 și ale celorlalte acte normative relevante.

Adoptarea proiectului de către Camera Deputaților reprezintă o nouă etapă în dezbaterea privind transparența averilor și intereselor financiare ale persoanelor care ocupă funcții publice.

Pe de o parte, noul mecanism urmărește să păstreze accesul publicului la informații relevante despre interesele financiare ale demnitarilor și persoanelor aflate în funcții publice. Pe de altă parte, declarațiile complete de avere și de interese nu vor mai fi publicate integral, fiind astfel protejate o serie de date cu caracter personal.

Forma adoptată de deputați încearcă, astfel, să creeze un echilibru între obligația de transparență a persoanelor care exercită funcții publice și limitele stabilite de Curtea Constituțională în ceea ce privește publicarea datelor personale.