Nicușor Dan cere Parlamentului să reexamineze legea privind recoltarea urșilor. Președintele contestă cotele pentru 2026 și 2027 și cere monitorizare în timp real
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului spre reexaminare legea care modifică regulile privind intervențiile asupra populației de urs brun. Șeful statului nu contestă necesitatea protejării oamenilor și a bunurilor, dar susține că actuala formă a legii nu oferă suficiente garanții privind selectarea exemplarelor recoltate, monitorizarea cotelor și protejarea speciei. Printre punctele contestate se află nivelul de prevenție de 859 de urși prevăzut pentru 2026 și aplicarea acelorași cifre în 2027.
Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021 privind metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor a ajuns la Președinție pentru promulgare pe 4 mai 2026. Înainte de cererea de reexaminare, Nicușor Dan a contestat actul normativ la Curtea Constituțională.
CCR a respins însă, prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 iulie.
Respingerea sesizării de către CCR nu împiedică însă președintele să solicite reexaminarea legii. Administrația Prezidențială argumentează că verificarea constituționalității și reexaminarea sunt două mecanisme diferite, iar Parlamentul poate reconsidera efectele practice și oportunitatea unor soluții legislative chiar dacă acestea nu sunt neconstituționale.
Președintele: Protejarea oamenilor este un obiectiv legitim și esențial
În cererea transmisă Parlamentului, Nicușor Dan precizează că obiectivul legii – protejarea vieții și integrității oamenilor și reducerea pagubelor provocate de urși – este unul legitim și esențial.
Problema semnalată de șeful statului privește însă mecanismul ales pentru atingerea acestui obiectiv. În opinia sa, acesta trebuie să fie eficient pentru comunitățile afectate, aplicabil în teren și ușor de verificat de autorități, fără a încălca obligațiile privind protecția ursului brun.
Una dintre principalele solicitări privește modul în care sunt selectate animalele care urmează să fie recoltate. Președintele arată că simpla repartizare a unor cote pe fonduri cinegetice nu garantează că vor fi eliminate tocmai exemplarele care creează probleme.
În schimb, recoltarea preventivă ar trebui să vizeze cu prioritate urșii obișnuiți cu prezența oamenilor, exemplarele cu un comportament conflictual documentat sau cele care se apropie în mod repetat de localități.
În acest context, șeful statului avertizează și că o cotă numerică nu trebuie să devină un obiectiv care trebuie îndeplinit indiferent de situația din teren și nici să transforme intervențiile într-o formă de vânătoare bazată pe valoarea trofeelor.
Cota de 859 de urși pentru 2026, pusă sub semnul întrebării
Unul dintre cele mai importante puncte ale cererii de reexaminare privește numărul exemplarelor care pot fi recoltate.
Legea stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun, la care se adaugă un nivel de intervenție de 110 exemplare. Aceleași prevederi ar urma să fie aplicate și în 2027.
Președintele consideră problematică aplicarea automată, timp de doi ani, a acelorași niveluri și a aceleiași repartizări pe fondurile cinegetice, fără o evaluare obligatorie între cei doi ani.
Argumentul este că populația de urs nu rămâne statică. Numărul și distribuția animalelor pot fi influențate de recoltări, mortalitate naturală sau accidentală, braconaj, reproducere și deplasarea exemplarelor între diferite zone.
În același timp, se pot modifica numărul atacurilor, pagubele produse, apelurile la 112 și eficiența măsurilor neletale.
Administrația Prezidențială mai atrage atenția asupra unei probleme practice: dacă legea intră în vigoare în a doua parte a anului 2026, realizarea unei cote stabilite pentru întregul an s-ar concentra în doar câteva luni.
Din acest motiv, președintele solicită reanalizarea nivelului stabilit pentru perioada rămasă din 2026 și renunțarea la aplicarea automată a acelorași cote în 2027. Pentru anul viitor, cifrele ar trebui stabilite după o nouă evaluare a populației și a conflictelor dintre oameni și urși.
Registru electronic național pentru fiecare urs recoltat
O altă modificare importantă cerută de președinte este introducerea unui sistem național de monitorizare în timp real.
Legea stabilește cote distribuite pe 528 de fonduri cinegetice, însă, potrivit cererii de reexaminare, nu creează un mecanism unic prin care autoritatea centrală să poată vedea permanent câți urși au fost recoltați și câte exemplare mai pot fi extrase.
Riscul este ca mai multe operațiuni să se desfășoare simultan, iar autoritățile să constate depășirea unei cote abia după ce aceasta s-a produs.
Președintele propune, în consecință, un registru electronic național în care fiecare recoltare să fie înregistrată rapid.
Pentru fiecare exemplar ar urma să existe informații precum fondul cinegetic, data și ora recoltării, coordonatele geografice, motivul intervenției, persoanele responsabile, sexul și vârsta estimată a animalului, documentație foto-video și o probă biologică.
Sistemul ar trebui inclusiv să blocheze automat posibilitatea unor noi recoltări după atingerea cotei stabilite pentru un anumit fond cinegetic.
Președintele cere protejarea tuturor femelelor însoțite de pui
Cererea de reexaminare vizează și modul în care legea protejează ursoaicele cu pui.
Actuala formulare interzice recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani. Președintele consideră însă că această condiție este greu de aplicat în teren, deoarece vârsta exactă a unui pui nu poate fi stabilită cu certitudine prin simpla observare de la distanță.
Mai mult, perioada de dependență a puilor față de femelă nu corespunde întotdeauna unui prag rigid de doi ani.
Soluția propusă este mai simplă: interzicerea recoltării oricărei femele însoțite de pui, fără ca persoana care efectuează recoltarea să fie obligată să estimeze vârsta exactă a acestora.
Nicușor Dan solicită Parlamentului și o corelare mai clară între interdicțiile prevăzute de lege și sancțiunile aplicabile.
În opinia Președinției, actul normativ ar trebui să stabilească explicit consecințele pentru depășirea cotelor, neînregistrarea sau înregistrarea cu întârziere a recoltărilor, nerespectarea obligațiilor de documentare ori furnizarea unor informații false.
Răspunderea ar trebui să poată reveni atât persoanei care efectuează recoltarea, cât și personalului tehnic care coordonează sau validează operațiunea, în funcție de responsabilitatea fiecăruia.
Din 2028, cotele ar urma să fie stabilite anual
Legea prevede un alt mecanism începând cu anul 2028. Numărul urșilor aferent nivelului de prevenție și repartizarea pe județe și fonduri cinegetice ar urma să fie stabilite anual prin ordin al autorității centrale responsabile de vânătoare, pe baza studiului genetic.
Președintele cere însă ca decizia să nu depindă exclusiv de un asemenea studiu.
Evaluarea ar trebui să ia în calcul evoluția populației, mortalitatea totală, structura demografică, starea de conservare a diferitelor subpopulații, numărul conflictelor cu oamenii și eficiența măsurilor alternative.
În plus, datele și metodologia folosite pentru stabilirea cotelor ar trebui să fie publice, iar procesul să includă o validare științifică independentă.
Cererea de reexaminare redeschide astfel dezbaterea asupra uneia dintre cele mai sensibile probleme de mediu și siguranță publică din România: găsirea unui echilibru între protejarea comunităților în care urșii ajung tot mai des în apropierea oamenilor și conservarea unei specii strict protejate.
Disputa nu mai este, în această etapă, una privind constituționalitatea legii. CCR a respins deja obiecția formulată de președinte. Miza reexaminării este modul concret în care vor funcționa intervențiile și recoltările: câți urși pot fi extrași, cum sunt alese exemplarele, cine verifică respectarea cotelor și pe baza căror date vor fi stabilite acestea în anii următori.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
