După aproape patru decenii, proiectul hidroenergetic Cornetu-Avrig face un pas înainte. A fost emis acordul de mediu
Proiectul hidroenergetic Cornetu-Avrig, început înainte de 1989 și rămas nefinalizat timp de aproape patru decenii, a primit acordul de mediu pentru continuarea lucrărilor. Investiția este amplasată pe Valea Oltului, în județele Sibiu și Vâlcea, iar lucrările sunt realizate în prezent în proporție de aproximativ 64%.
Anunțul a fost făcut de fostul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, care a subliniat importanța finalizării proiectului atât pentru producția de energie, cât și pentru infrastructura din zonă.
Amenajarea hidroenergetică Cornetu-Avrig se întinde pe aproximativ 55 de kilometri și este formată din cinci trepte hidroenergetice: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița.
Dintre acestea, hidrocentralele de la Cornetu, Robești și Racovița sunt deja funcționale. În schimb, lucrările de la Câineni și Lotrioara au rămas la stadii mult mai reduse de execuție. Potrivit datelor prezentate de Fechet, centrala de la Câineni este realizată în proporție de aproximativ 24%, în timp ce Lotrioara se află la doar 1%.
Finalizarea întregii amenajări ar urma să aducă în Sistemul Energetic Național aproximativ 156,8 GWh de energie electrică anual, cantitate estimată ca fiind suficientă pentru consumul a peste 52.000 de gospodării.
Proiectul include și o capacitate de stocare estimată la aproximativ 101 MWh, iar potrivit datelor prezentate de fostul ministru, exploatarea completă a amenajării ar putea contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 137.500 de tone anual.
Pe lângă producția de energie, investiția are și o componentă legată de infrastructură. Amenajarea hidroenergetică este asociată cu lucrări de protejare a căilor de comunicație din zona defileului Oltului.
Acordul de mediu stabilește însă o serie de condiții care trebuie respectate în etapa de finalizare și ulterior în exploatarea obiectivului. Printre acestea se află menținerea debitului ecologic al râului, realizarea și monitorizarea pasajelor pentru pești, refacerea vegetației de pe maluri și supravegherea biodiversității.
De asemenea, funcționarea amenajării trebuie adaptată în perioadele de secetă severă, iar monitorizarea efectelor asupra mediului urmează să fie realizată potrivit condițiilor stabilite prin acordul de mediu.
Mircea Fechet a susținut că producția de energie și protecția mediului trebuie tratate împreună în cazul unor astfel de proiecte.
„Am spus și când eram ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor că securitatea energetică a României nu mai poate fi tratată altfel decât ca prioritate zero”, a transmis fostul ministru.
Fechet a arătat, în același timp, că acordul de mediu introduce obligații pentru protejarea ecosistemului Oltului și că rapoartele de monitorizare ar trebui să fie făcute publice.
AHE Cornetu-Avrig este una dintre investițiile hidroenergetice începute înainte de Revoluția din 1989 și care au rămas parțial nefinalizate. Obținerea acordului de mediu reprezintă o etapă necesară pentru continuarea proiectului, însă finalizarea efectivă va depinde de lucrările care urmează și de respectarea condițiilor impuse de autoritățile de mediu.
În cazul treptelor Câineni și Lotrioara, unde gradul de execuție este mult mai redus decât la celelalte componente ale amenajării, sunt necesare lucrări suplimentare pentru aducerea obiectivelor la stadiul de funcționare.
Finalizarea proiectului ar putea crește capacitatea de producție hidroenergetică a României și ar utiliza infrastructura construită deja pe o parte importantă a traseului. În același timp, condițiile prevăzute în acordul de mediu vor impune monitorizarea impactului asupra râului și ecosistemelor din zona Oltului.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
