Centrala nucleară de la Cernavodă, scoasă din Sistemul Energetic Național. România se bazează pe importuri de energie
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă este deconectată joi, 13 august, de la Sistemul Energetic Național, într-o procedură desfășurată gradual, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. România pierde astfel o sursă importantă de producție de energie într-un moment în care sistemul energetic este deja supus unei presiuni ridicate.
Centrala furniza în ultimele zile aproximativ 680 MW în Sistemul Energetic Național. Procedura de reducere a puterii și deconectare a fost începută joi dimineață și urma să se desfășoare pe parcursul câtorva ore.
Debitul extrem de redus al Dunării a dus la oprirea centralei
Problema este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Apa fluviului este utilizată în procesul de răcire al instalațiilor centralei, iar scăderea accentuată a nivelului apei a făcut necesară reducerea producției și, în cele din urmă, oprirea Unității 2.
Nuclearelectrica a anunțat anterior că procedura de oprire controlată a Unității 2 urma să înceapă în dimineața zilei de 13 august. Decizia a fost luată în condițiile în care nivelul Dunării a continuat să scadă, în pofida măsurilor luate pentru menținerea nivelului apei în zona de captare.
Oprirea nu reprezintă o avarie nucleară. Este o măsură de protecție determinată de condițiile hidrologice și de necesitatea respectării parametrilor tehnici de funcționare.
România va importa energie, în special din Bulgaria
Retragerea celor aproximativ 680 MW din producția internă pune o presiune suplimentară pe Sistemul Energetic Național.
În perioada următoare, România va trebui să compenseze o parte din deficit prin creșterea importurilor de energie electrică, în special din Bulgaria. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat că Bulgaria reprezintă principala sursă pe care România se bazează pentru importurile necesare în această perioadă.
Situația este cu atât mai complicată cu cât deficitul de producție apare într-o perioadă caracterizată prin temperaturi foarte ridicate și consum important de energie pentru răcirea locuințelor, spațiilor comerciale și industriale.
Centrala de la Cernavodă are un rol major în producția de energie electrică a României. Cele două unități nucleare au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, iar energia nucleară reprezintă una dintre principalele surse stabile de producție din România.
În mod normal, energia nucleară asigură o producție constantă, indiferent de condițiile meteorologice. Tocmai de aceea, oprirea unei unități nucleare într-o perioadă de consum ridicat reprezintă o provocare importantă pentru operatorii sistemului.
Potrivit datelor oficiale ale Nuclearelectrica, Unitatea 2 a intrat în exploatare comercială în 2007, iar Cernavodă asigură în mod obișnuit o parte semnificativă din producția de energie electrică a țării.
România intră într-o perioadă critică pentru sistemul energetic
Oprirea Unității 2 vine după o perioadă în care seceta și temperaturile extreme au afectat mai multe surse de producție de energie. Debitul foarte redus al Dunării a afectat inclusiv producția hidroenergetică și a creat probleme suplimentare pentru funcționarea centralei de la Cernavodă.
În aceste condiții, operatorii sistemului energetic trebuie să mențină permanent echilibrul dintre producție și consum, iar importurile devin o componentă esențială pentru acoperirea necesarului.
Autoritățile au pregătit în ultimele săptămâni mai multe măsuri pentru menținerea siguranței energetice, inclusiv utilizarea suplimentară a unor capacități disponibile și creșterea importurilor.
Durata opririi depinde în principal de evoluția condițiilor hidrologice și de nivelul Dunării. Revenirea la producția normală nu poate fi stabilită doar în funcție de consumul de energie, ci este legată de posibilitatea asigurării condițiilor tehnice necesare pentru funcționarea în siguranță.
În același timp, România trebuie să gestioneze și perspectiva retehnologizării Unității 1. Comisia Europeană a estimat că proiectul de prelungire a duratei de viață a reactorului are o valoare de aproximativ 3,2 miliarde de euro, iar menținerea capacității de circa 706 MW este considerată importantă pentru securitatea energetică a țării.
