Fraudă de peste 5 milioane de euro în comerțul cu mașini second-hand. Peste 2.000 de autoturisme, introduse în România printr-o schemă transfrontalieră de TVA

Fraudă de peste 5 milioane de euro în comerțul cu mașini second-hand. Peste 2.000 de autoturisme, introduse în România printr-o schemă transfrontalieră de TVA

O amplă schemă de fraudare a TVA în comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand a fost descoperită de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), în urma unor verificări desfășurate în mai multe județe și a schimbului de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit DGAF, mecanismul ar fi permis introducerea pe piața din România a peste 2.000 de autoturisme, iar prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 26 de milioane de lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii în valoare totală de 21,34 milioane de lei, asupra disponibilităților din conturi bancare, precum și asupra unor bunuri mobile și imobile.

Schema folosea firme „fantomă” din Ungaria și Slovacia

Investigațiile au vizat activități desfășurate în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, dar și operațiuni cu caracter transfrontalier.

Potrivit inspectorilor antifraudă, mecanismul era bazat pe utilizarea succesivă a unor societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia.

Aceste firme ar fi fost utilizate în principal pentru achiziționarea intracomunitară de autoturisme, în regim de scutire de TVA, din alte state membre, inclusiv din Germania, după care mașinile erau introduse pe piața românească.

În momentul în care codul de TVA al uneia dintre societăți era anulat, activitatea ar fi fost mutată rapid către o altă societate, păstrându-se același mod de operare.

Facturi fictive și contracte completate în alb

Autoturismele erau ulterior comercializate în România, însă documentele utilizate pentru tranzacții nu ar fi reflectat întotdeauna circuitul comercial real.

Verificările DGAF au identificat suspiciuni privind întocmirea în România a unor facturi emise în numele unor societăți din Ungaria și Slovacia, folosirea unor facturi și contracte completate fictiv sau în alb, încheierea succesivă a unor contracte între persoane fizice pentru ascunderea furnizorului real, folosirea unor persoane interpuse, utilizarea unor persoane care au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor si prezentarea la înmatriculare a unor documente emise pe numele unor societăți care nu au confirmat efectuarea tranzacțiilor comerciale.

Prin aceste metode, circuitul real al autoturismelor și al banilor ar fi fost ascuns, iar baza de impozitare ar fi fost diminuată artificial.

Unele mașini erau declarate la mai puțin de 30% din valoarea inițială

Unul dintre aspectele evidențiate de inspectorii antifraudă este diferența foarte mare dintre prețul inițial al autoturismelor și valoarea înscrisă ulterior în anumite documente.

Potrivit DGAF, în unele cazuri, valoarea trecută în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania.

CITESTE SI: Cele mai multe importuri de mașini second-hand în România provin din Germania, în timp ce 9 din 10 vehicule rulate au înregistrări de daune

Diferența ar fi permis diminuarea artificială a bazei de impozitare și, implicit, reducerea obligațiilor fiscale datorate statului român. Deși în circuitul comercial apăreau societăți din Ungaria și Slovacia, investigațiile antifraudă indică faptul că activitatea economică era coordonată în realitate din România.

Persoanele implicate s-ar fi ocupat de întregul circuit al afacerii: identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale societăților din străinătate, promovarea mașinilor pe platforme online și în parcuri auto, punerea acestora la dispoziția cumpărătorilor, întocmirea documentelor și încasarea banilor.

În acest mecanism, societățile din străinătate ar fi avut, potrivit inspectorilor, rolul de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare legale și de a facilita mecanismul de fraudare a TVA. În urma verificărilor, DGAF estimează că prejudiciul produs bugetului general consolidat depășește 26 de milioane de lei.

Pentru garantarea recuperării banilor, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile, valoarea totală a acestora fiind de 21,34 milioane de lei.

Autoritățile continuă verificările pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității și identificarea tuturor persoanelor și societăților implicate. Investigația urmărește, de asemenea, recuperarea integrală a prejudiciului și dispunerea tuturor măsurilor prevăzute de legislație.