În an de criză, continuă dezmățul în instituțiile statului: „Concerte, pălincă, whisky, portofele, antrenori de tenis și o vioară electrică de peste 100.000 de lei”
În timp ce românilor li se vorbește despre austeritate, reducerea cheltuielilor publice și responsabilitate bugetară, achizițiile unor instituții ale statului ridică semne serioase de întrebare. Economistul Radu Georgescu a publicat o analiză critică a unor contracte atribuite în 2026 Băncii Naționale a României, Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului și Camerei Deputaților.
Potrivit datelor prezentate de acesta ca provenind din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pe lista cumpărăturilor apar bere, vin, semințe, antrenori sportivi, portofele, curele de piele și servicii de consultanță de milioane de lei. Economistul critică dur prioritățile instituțiilor și cere, implicit, explicații pentru modul în care sunt cheltuiți banii. Sumele și obiectele contractelor sunt cele invocate de Radu Georgescu și nu au fost verificate independent în SEAP.
BNR, în centrul controverselor: bere, vin și semințe de aproape 100.000 de lei
Banca Națională a României se află în centrul criticilor formulate de economistul Radu Georgescu, care susține că instituția a realizat în 2026 o serie de achiziții cel puțin surprinzătoare.
Potrivit informațiilor prezentate de acesta, BNR ar fi cumpărat bere în 18 achiziții, cu o valoare cumulată de 27.800 de lei, semințe și arahide în nouă achiziții, în valoare de 13.800 de lei, și vin în zece achiziții, pentru care ar fi plătit 51.800 de lei.
În total, numai aceste trei categorii de produse ar reprezenta cheltuieli de 93.400 de lei. Sunt sume care, raportate la bugetul unei instituții precum BNR, pot părea reduse. Însă problema ridicată de economist nu privește exclusiv valoarea lor, ci justificarea achizițiilor și mesajul transmis publicului într-o perioadă economică dificilă.
„Având în vedere că România are cea mai mare inflație din Europa, se pare că cei de la BNR sparg semințe și beau bere”, a scris Radu Georgescu, într-o postare în care ironizează prioritățile instituției.
Economistul continuă criticile, făcând trimitere la rolul Băncii Naționale în menținerea stabilității prețurilor.
„Deși principalul scop al BNR este să protejeze populația de inflație”, afirmă acesta.
Afirmațiile sunt formulate într-un registru ironic, însă ridică o întrebare legitimă: în ce scop au fost cumpărate produsele și pentru cine au fost destinate?
Antrenori sportivi de 223.000 de lei și un manechin de aproape 7.000 de lei
Lista achizițiilor atribuite BNR de Radu Georgescu nu se oprește la produsele alimentare. Economistul susține că instituția ar fi cheltuit 223.000 de lei pentru servicii oferite de antrenori de tenis, badminton și gimnastică.
O altă achiziție menționată este cea a unui „manechin sport realist”, în valoare de 6.720 de lei.
„Poftim??? Ce este asta??”, întreabă economistul, exprimându-și nedumerirea față de natura și necesitatea produsului. Dincolo de ironie, astfel de cheltuieli necesită explicații privind destinația lor, mai ales în cazul unei instituții publice cu un rol economic atât de important.
Cele mai mari sume menționate de Radu Georgescu în cazul BNR privesc însă achizițiile de software și energie electrică. Potrivit economistului, Banca Națională ar fi încheiat un contract în valoare de 14,3 milioane de lei pentru un produs software furnizat de Wall Street Systems Sweden.
Acesta susține că achiziția ar fi fost realizată fără o licitație publicată. Economistul ironizează și valoarea achiziției, sugerând că dezvoltarea unui program informatic ar fi putut costa mult mai puțin.
O asemenea comparație nu poate însă stabili valoarea reală a unui sistem informatic destinat unei bănci centrale, unde pot exista cerințe complexe privind securitatea, integrarea și funcționarea operațiunilor financiare.
Un alt contract indicat de economist este cel pentru energie electrică, în valoare de 10,3 milioane de lei. Radu Georgescu susține că suma ar fi de aproximativ patru ori mai mare decât cea aferentă contractului Camerei Deputaților și de 11 ori mai mare decât cea a Președinției.
„Probabil la BNR nu se închid luminile. Pentru o anumită sumă, mă angajez eu să sting luminile seara”, ironizează acesta.
Președinția: consultanță de 15,3 milioane de lei și izolarea fonică a ușilor
Nici Administrația Prezidențială nu scapă de criticile economistului. Potrivit postării, cea mai mare achiziție identificată în cazul instituției ar fi un contract de consultanță în valoare de 15,3 milioane de lei, atribuit companiei Eversheds Sutherland (US).
Radu Georgescu afirmă că nu a identificat o licitație publicată și că nu cunoaște obiectul exact al serviciilor contractate. „Nu știu ce reprezintă”, recunoaște acesta.
Tocmai această lipsă de informații privind natura serviciilor este aspectul care necesită clarificări. Un contract de consultanță de asemenea valoare trebuie analizat prin prisma obiectului său, a duratei, a rezultatelor contractuale și a procedurii de atribuire.
Economistul mai menționează o cheltuială de 40.000 de lei pentru izolarea fonică a unor uși. De această dată, Radu Georgescu admite că investiția ar putea avea o justificare, însă nu renunță la ironie.
„Probabil această cheltuială este îndreptățită. Să nu mai audă doamnele de la curățenie țipetele din birouri”, scrie acesta.
Guvernul plătește consultanți pentru finanțe și proceduri de achiziție
Secretariatul General al Guvernului apare, la rândul său, pe lista instituțiilor criticate. Potrivit lui Radu Georgescu, instituția ar fi achiziționat servicii de consultanță financiară în valoare de 99.000 de lei.
O altă cheltuială, de 137.000 de lei, ar fi fost destinată serviciilor de consultanță pentru procedurile de achiziție. Economistul critică situația în care o instituție centrală a statului apelează la consultanți externi pentru activități care pot părea apropiate de atribuțiile personalului propriu.
„Deci Guvernul plătește pe cineva să-i administreze banii. Și pe altcineva să-i cheltuie”, afirmă Radu Georgescu. Critica vizează eficiența administrativă și capacitatea instituțiilor de a utiliza personalul și resursele existente.
Printre achizițiile menționate în cazul Secretariatului General al Guvernului se află și un curs de „pantouflage”, în valoare de 9.000 de lei. Termenul, mai puțin cunoscut publicului larg, se referă la fenomenul trecerii persoanelor din funcții publice în sectorul privat sau invers, în situații care pot genera conflicte de interese.
În administrația publică, regulile privind asemenea tranziții sunt importante pentru prevenirea folosirii informațiilor privilegiate sau a influenței dobândite în exercitarea unei funcții.
Camera Deputaților: portofele de 46.000 de lei și curele de piele de 44.000 de lei
Una dintre cele mai controversate categorii de achiziții menționate de economist privește Camera Deputaților.
Potrivit datelor prezentate de Radu Georgescu, instituția ar fi cumpărat portofele în valoare de 46.000 de lei și curele de piele de 44.000 de lei. Pe aceeași listă apar și produse pentru îngrijirea mâinilor, în valoare de 10.000 de lei.
În total, cele trei categorii însumează 100.000 de lei. „Probabil unele mari”, ironizează economistul referindu-se la portofele.
Dincolo de comentariul sarcastic, asemenea achiziții ridică întrebări privind destinația produselor. Au fost cumpărate pentru protocol, pentru personal, pentru delegații oficiale sau pentru alte activități? Care este numărul produselor și cât a costat fiecare?
Concerte, pălincă, whisky și o vioară electrică de peste 100.000 de lei
Radu Georgescu extinde analiza și către alte instituții publice din țară. Potrivit acestuia, comuna Praid ar fi cheltuit 124.000 de lei pentru concertele organizate în cadrul Festivalului Sarmalelor.
Comuna Feldioara ar fi alocat 269.800 de lei pentru evenimentul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”. Economistul ironizează aceste cheltuieli, însă organizarea unor evenimente culturale sau turistice poate face parte din atribuțiile administrațiilor locale.
Radu Georgescu susține că Unitatea Militară 02477 ar fi cumpărat pălincă în valoare de 2.500 de lei, precum și whisky J&B. În cazul Unității Militare 02406, economistul menționează achiziția unei viori electrice în valoare de 103.004 lei.
Instituțiile militare pot avea activități de protocol și formații muzicale, dar acest lucru nu elimină obligația de a justifica utilizarea fondurilor și necesitatea achizițiilor.
O altă cumpărătură menționată de economist este cea a unui „ceas programabil astrologic”, în valoare de 1.981 de lei, atribuită comunei Racova.
Economistul își încheie postarea printr-o critică dură la adresa modului în care instituțiile statului își stabilesc prioritățile de cheltuire a banilor.
„Cum se pregătește România în contextul economic și social foarte complicat: BNR face stocuri de semințe și bere. Președinția izolează fonic ușile. Camera Deputaților cumpără portofele și curele. Iar armata cumpără pălincă și apoi cântă la vioară”, scrie acesta.
Dincolo de ironia postării, subiectul ridică o problemă importantă: transparența cheltuielilor instituțiilor publice și capacitatea contribuabililor de a înțelege pentru ce sunt utilizați banii.
Publicarea unei achiziții în SEAP nu este întotdeauna suficientă pentru a explica necesitatea acesteia. O instituție poate respecta procedurile legale și, în același timp, să fie nevoită să ofere explicații suplimentare privind oportunitatea unei cheltuieli.
În cazul achizițiilor de protocol, al produselor alimentare sau al articolelor vestimentare, întrebările vizează cantitățile, beneficiarii și scopul utilizării.
Instituțiile statului nu ar trebui să se limiteze la argumentul că o achiziție este legală. Ele trebuie să poată demonstra și că aceasta este necesară, proporțională și justificată economic.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!











