Peste 70% din calea ferată a României este „epuizată” tehnic
Guvernul României a aprobat noua Strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document care își propune să oprească degradarea accelerată a rețelei feroviare și să recupereze o parte importantă din restanțele acumulate în ultimele decenii.
Datele prezentate de Ministerul Transporturilor arată dimensiunea problemei: în anul 2025, nu mai puțin de 72,56% din lungimea liniilor de cale ferată, respectiv 9.753 de kilometri, ajunsese la scadența pentru reînnoire.
Practic, mai mult de șapte kilometri din zece ai rețelei feroviare se află într-o situație tehnică ce necesită intervenții pentru reînnoire.
De la 10% în 1990 la peste 72% în 2025
Strategia aprobată de Guvern prezintă o evoluție îngrijorătoare a infrastructurii feroviare românești.
În 1990, doar 10,10%, respectiv 1.364 de kilometri de cale ferată, depășiseră scadența pentru reînnoire. În 2010, proporția ajunsese la 41,14%, echivalentul a 5.596 de kilometri.
În 2025, procentul a urcat la 72,56%, adică 9.753 de kilometri. Creșterea este una spectaculoasă: în numai 15 ani, lungimea liniilor ajunse la scadență pentru reînnoire s-a apropiat de dublare.
Efectele se văd direct în viteza trenurilor. Pe măsură ce infrastructura se degradează, administratorul rețelei este obligat să introducă restricții de viteză pentru a menține circulația în condiții de siguranță.
Potrivit documentului strategic, una dintre principalele cauze ale degradării infrastructurii este subfinanțarea cronică.
În perioada 2021-2025, alocările financiare au acoperit doar 45,76% din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul acumulat pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei.
Ministerul Transporturilor consideră că noua strategie trebuie să schimbe această abordare și să pună reînnoirea infrastructurii pe primul loc.
„Obiectivul 0”: reînnoirea accelerată a infrastructurii
Strategia Feroviară 2026-2030 stabilește trei direcții majore, însă una dintre ele primește statutul de prioritate absolută.
Obiectivul 0 îl reprezintă recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare.
Guvernul își propune, astfel, să intervină asupra liniilor care au depășit durata normală de exploatare și să reducă numărul sectoarelor care impun restricții de viteză.
Alături de acesta sunt stabilite alte două obiective strategice:
Obiectivul A – creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă, prin trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile;
Obiectivul B – integrarea României în spațiul feroviar unic european și respectarea obligațiilor asumate în relația cu Uniunea Europeană.
Degradarea infrastructurii a avut efecte și asupra transportului feroviar. Potrivit datelor incluse în strategie, în perioada analizată, transportul feroviar de pasageri a înregistrat o scădere de peste 2%, iar transportul feroviar de marfă a scăzut cu aproape 23%.
Rezultatele sunt cu atât mai problematice cu cât obiectivul anterior era o creștere de aproximativ 25%.
Noua strategie urmărește inversarea acestei tendințe prin creșterea vitezei, îmbunătățirea predictibilității și modernizarea infrastructurii.
Mai puține mașini pe șosele
Investițiile în calea ferată nu sunt prezentate doar ca o problemă a transportului feroviar.
Ministerul Transporturilor susține că dezvoltarea acestui sector poate avea efecte directe asupra traficului rutier.
Dacă o parte importantă dintre pasageri și mărfuri se mută de pe șosele pe calea ferată, presiunea asupra drumurilor și autostrăzilor poate scădea.
În document sunt enumerate mai multe efecte urmărite:
- creșterea vitezei medii de deplasare pe șosele;
- reducerea blocajelor în trafic;
- diminuarea numărului de accidente rutiere;
- scăderea costurilor de transport pentru economie.
Cu alte cuvinte, Guvernul încearcă să creeze un sistem de transport în care autostrăzile și calea ferată să se completeze, nu să concureze.
Strategia Feroviară 2026-2030 este corelată cu Master Planul General de Transport al României și include proiectele prioritare pentru modernizarea infrastructurii feroviare de pe coridoarele europene TEN-T.
Aceste proiecte sunt realizate inclusiv în parteneriat cu Comisia Europeană și urmăresc integrarea rețelei feroviare românești în spațiul european de transport.
Miza este importantă pentru România atât din perspectiva transportului de pasageri, cât și pentru transportul de marfă și dezvoltarea economică.
35 de ani de degradare
Strategia recunoaște că situația actuală este rezultatul a aproximativ 35 de ani de subfinanțare constantă a infrastructurii feroviare.
Cifrele sunt greu de ignorat: de la 1.364 de kilometri de linii ajunse la scadența pentru reînnoire în 1990 s-a ajuns la 9.753 de kilometri în 2025.
În același timp, România trebuie să facă față unei infrastructuri rutiere tot mai aglomerate, în condițiile creșterii numărului de autoturisme și a transportului rutier de marfă.
Noua strategie încearcă să schimbe această paradigmă. Aprobarea Strategiei Feroviare 2026-2030 reprezintă primul pas. Marea provocare va fi însă implementarea ei și asigurarea finanțării necesare.
Pentru ca trenurile să circule mai repede, mai sigur și mai predictibil, nu este suficientă achiziția de locomotive sau vagoane moderne. Este nevoie ca șinele, podurile, instalațiile de semnalizare și celelalte componente ale infrastructurii să fie aduse la standarde corespunzătoare.
Pentru știri actualizate în timp real, urmăriți pagina noastră de Facebook
