Ucraina cere ajutor pentru cerealele blocate. România și Polonia spun că nu mai pot prelua marfă suplimentară. Kievul vrea 1,1 miliarde de euro UE
Ucraina întâmpină dificultăți tot mai mari în exportul cerealelor după intensificarea atacurilor asupra porturilor și infrastructurii maritime de la Marea Neagră, iar apelul Kievului către Uniunea Europeană pentru creșterea capacității rutelor alternative se lovește de limitele logistice și de interesele propriilor agricultori din țările vecine.
Potrivit POLITICO, România și Polonia nu sunt pregătite, în acest moment, să își extindă capacitatea de tranzit pentru produsele agricole ucrainene. Situația este cu atât mai importantă cu cât Ucraina încearcă să scoată din țară zeci de milioane de tone de cereale care riscă să rămână blocate dacă perturbările exporturilor maritime continuă.
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, s-a deplasat la Bruxelles pentru a cere sprijinul statelor membre. Kievul solicită atât creșterea capacității de transport a produselor agricole prin Uniunea Europeană, cât și aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru compensarea costurilor suplimentare generate de utilizarea rutelor alternative.
Problema este că transportul cerealelor pe cale ferată, rutieră sau fluvială este mai scump și mai dificil decât exportul prin porturile maritime ucrainene. În plus, atacurile asupra porturilor și navelor au afectat una dintre principalele căi prin care Ucraina își exportă producția agricolă.
Potrivit datelor prezentate de autoritățile ucrainene, în luna septembrie aproximativ 54% din exporturile agricole au fost realizate prin Dunăre, iar alte 41% au fost transportate pe cale ferată. Cantitățile sunt însă insuficiente pentru necesarul de export al Ucrainei.
România ocupă un loc esențial în această ecuație datorită portului Constanța și conexiunilor sale cu Dunărea și rețeaua europeană de transport. Portul românesc a reprezentat deja una dintre principalele alternative pentru exporturile ucrainene după declanșarea războiului.
În prezent însă, Bucureștiul transmite că infrastructura existentă nu poate absorbi la nesfârșit cantități suplimentare. Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că România încearcă să își optimizeze logistica, dar că există limite fizice și economice, în condițiile în care nivelul scăzut al Dunării pune presiune suplimentară pe transportul fluvial și pe porturile românești.
„Interesele fermierilor noștri rămân o prioritate”, este poziția transmisă de ministrul român, potrivit informațiilor publicate în contextul reuniunilor europene.
Problema este sensibilă pentru România deoarece creșterea tranzitului de cereale ucrainene vine într-un moment în care fermierii români încearcă să își valorifice propria producție. O infrastructură suprasolicitată înseamnă timpi mai mari de transport, costuri suplimentare și presiune asupra capacităților logistice disponibile.
Și Polonia transmite că nu intenționează să își extindă în acest moment capacitatea pentru tranzitul produselor agricole ucrainene. Cele două state sunt astfel printre țările care au ridicat problema limitelor infrastructurii și a impactului asupra propriilor agricultori.
Pentru Ucraina, problema este însă una strategică. Atacurile asupra porturilor și navelor au afectat exporturile maritime, iar o cantitate foarte mare de produse agricole trebuie redirecționată către alte rute.
Într-o analiză recentă, S&P Global arăta că portul Constanța poate deveni din nou un punct important pentru exporturile ucrainene în cazul în care atacurile asupra infrastructurii maritime continuă. O parte din cereale poate fi transportată prin Dunăre către România, iar de aici către piețele externe.
În paralel, Ucraina încearcă să dezvolte și rute prin Republica Moldova. Kievul și Chișinăul analizează transportul cerealelor pe calea ferată prin Moldova către portul Constanța. Potrivit unor estimări citate de Reuters, această rută ar putea ajunge la o capacitate de aproximativ 4,5 milioane de tone anual, deși volumul efectiv disponibil depinde de infrastructură și de condițiile comerciale negociate între cele două țări.
România, Ucraina, Republica Moldova și Comisia Europeană au discutat deja despre consolidarea „Solidarity Lanes”, creșterea capacității porturilor de la Dunăre și asigurarea tranzitului stabil al mărfurilor ucrainene.
Potrivit Ministerului ucrainean al Dezvoltării, Infrastructurii și Transporturilor, aproximativ 209,3 milioane de tone de mărfuri, dintre care 124,1 milioane de tone de cereale, au fost transportate prin porturile din zona Odesa de la lansarea coridorului maritim ucrainean, în septembrie 2023.
Tocmai această dependență de exporturile maritime explică presiunea exercitată în prezent de Kiev asupra partenerilor europeni. Dacă o parte importantă a infrastructurii maritime rămâne afectată, Ucraina trebuie să transporte cantități suplimentare pe cale rutieră, feroviară și fluvială, iar aceste rute au capacități limitate.
În acest context, solicitarea de 1,1 miliarde de euro adresată Uniunii Europene are ca obiectiv compensarea costurilor suplimentare de transport. Calculul prezentat de partea ucraineană pornește de la un cost suplimentar de aproximativ 50 de euro pentru fiecare tonă transportată pe rutele alternative. Fondurile ar permite, potrivit estimărilor Kievului, susținerea exportului a până la 20 de milioane de tone.
Discuția depășește însă problema cerealelor blocate în Ucraina. Dacă exporturile agricole nu pot fi realizate la timp, problema poate ajunge să afecteze și următorul ciclu agricol, prin lipsa spațiilor de depozitare și dificultăți în valorificarea noilor recolte.
Pentru România, situația presupune un echilibru dificil: pe de o parte, țara reprezintă una dintre principalele porți de ieșire pentru mărfurile ucrainene către piețele internaționale, iar pe de altă parte, infrastructura românească are propriile limite, iar autoritățile trebuie să țină cont de interesele agricultorilor și transportatorilor români.
În următoarea perioadă, presiunea asupra Uniunii Europene este de a găsi o soluție care să permită Ucrainei să își exporte producția fără ca întreaga povară logistică să fie transferată către țările vecine.
Urmareste articolele Alo Romania si pe pagina noastra de Facebook!
